skip to Main Content

Antisemitismul în România: una caldă, una rece…

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” lansează un nou raport de monitorizare. O analiză a evoluției din ultimul an (mai 2020-aprilie 2021) a discursului instigator la ură din mediul online, a manifestărilor cu caracter antisemit și un inventar al acțiunilor întreprinse de statul român în direcția consolidării unui cadru care să sporească reziliența față de derapajele de extremă dreapta.

Principalele concluzii ale raportului :

  • Gradul de acceptare al evreilor în societatea românească pare să fie la un nivel care nu prezintă semnale de alarmă (https://bit.ly/3r84eHZ). Paradoxal, în ultimul an, incidentele care conțin elemente și simbolistică antisemită au cunoscut o intensificare.
  • Mesajul antisemit, negaționist a reapărut în Parlament prin intermediul unui partid care încurajează comportamentele șovine și xenofobe – p. 8: https://bit.ly/3ATQFAq.
  • Actele de vandalism și agresiune verbală continuă să se manifeste cu premeditare, în contexte care subliniază profunzimea actului antisemit (sărbători religioase iudaice, campanii electorale) și sunt îndreptate împotriva unor reprezentanți de notorietate ai comunității evreiești – p.6: https://bit.ly/3ATQFAq .
  • Aplicarea legislației privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de crime de război este în continuare facultativă pentru administrațiile locale sau instanțele de judecată. 98% din plângerile pe O.U.G. 31 sunt clasificate din faze de anchetă. Ilustrativ este un caz de promovare a memoriei criminalilor de război, achitat de instanță, care nu a considerat faptul atât de grav încât să se jutifice costurile implicate de un proces penal – p. 11: https://bit.ly/3ATQFAq. Administrațiile locale continuă să inaugureze busturi și refuză să schimbe denumirile străzilor.
  • Educația lacunară despre Holocaust se reflectă în situațiile de încurajare sau acceptare a atitudinilor extremiste, antisemite, de negare a Holocaustului, în instrumentalizarea defectuasă a legislației memoriale și a plângerilor care privesc fapte de negare. Cunoașterea insuficientă a istoriei Holocaustului din România este ilustrată și de sondajele de opinie (https://bit.ly/3r84eHZ), iar discursul rasist, xenofob se manifestă chiar și la unele persoane care prezinta un rol cheie în educație – p. 15: https://bit.ly/3ATQFAq
  • Contextul generat de pandemia de COVID-19 a permis trivializarea Holocaustului prin asocierile create de cei care au fost vocali împotriva restricțiilor impuse de situația sanitară; există numeroase comparații între măsurile de exterminare aplicate evreilor în timpul regimului nazist și campaniile de vaccinare împotriva COVID – p. 19: https://bit.ly/3ATQFAq.
  • Discursul instigator la ură prezintă continuitate în mediul online, cu perioade de intensificare în timpul campaniilor electorale sau în momente-cheie ale procesului de gestionare a situației sanitare (lansarea vaccinului anti-COVID-19, lansarea campaniei de vaccinare etc.). Există încă publicații care distribuie un conținut cu caracter preponderent naționalist, promovează intens teorii ale conspirației, adaptându-se contextului pandemic prin vehicularea ideilor că „evreii conduc lumea” și se află în spatele campaniilor de vaccinare împotriva COVID-19 p. 22: https://bit.ly/3ATQFAq.
  • Facebook rămâne cea mai populară rețea de socializare și mediul în care mesajele instigatoare la ură sunt diseminate intensiv. Totodată, se remarcă o îmbunătățire la nivelul de reacție a Facebook în îndepărtarea simbolurilor grafice sau a fotografiilor care aparțin iconografiei fasciste sau de extremă dreapta. Îndepărtarea conțintului care incită la ură a determinat și o adaptare din partea utilizatorilor care prezintă abilitate în camuflarea mesajelor prin alterarea mesajelor, folosirea simbolurilor sau a codurilor – p. 32 : https://bit.ly/3ATQFAq.
  • Ȋn perioada cuprinsă de prezentul raport, Guvernul Romȃniei a adoptat Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, iar Prim-ministrul a numit un reprezentant special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei. Tot ȋn aceeași perioadă o instanță de judecată din Romȃnia a stabilit, ȋn premieră, punȃnd ȋn aplicare o lege veche de 19 ani că un cetățean se face vinovat de negarea Holocaustului – p. 42: https://bit.ly/3ATQFAq.

 

Serviciul Administrativ-Comunicare
Departament Relații Publice și programe cultural-educative
E-mail: office@inshr-ew.ro
Tel. + 40-21-318 09 39/ 0727.844.986

Back To Top
×Close search
Search