Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”

Curajul elevilor evrei de la Liceele Cultura - București 1942, Alexandru Elias

București, 9 octombrie 2017

 

            Am aproape 93 de ani și s-au scurs 75 de ani de la procesul nostru. O viață de om.

            Aveam atunci 17 ani, nu-i împlinisem în ziua arestării, i-am împlinit în beciurile Siguranței, clădirea care există și acum pe Calea Victoriei, actuala Prefectură a Poliției Capitalei.

            17 ani de atunci nu se pot compara cu 17 ani de astăzi. Eram mai puțin prinși în probleme de viață, fără planuri optimiste, fără distracții și fără altele ale celor de azi. Eram tineri afectați de legile rasiale, de persecuțiile antisemite, de nedreptăți și de moarte.

            Nu voi vorbi astăzi despre istorie și documente deși este foarte greu să le ocolești. Voi încerca să vă povestesc despre niște tineri care erau evrei, despre demnitatea și legile rasiale, despre persecuție și moarte, despre o revoltă a adolescenților evrei într-o perioadă de oprimare antisemită și despre multe alte probleme de viață.

            În martie 1942, circula pe ulița evreiască zvonul că elevi de la liceele evreiești din București, mai ales de la liceul „Cultura”, au fost arestați de Siguranță. Eram elev în clasa a 7-a de liceu și într-o după amiază, venind acasă de la cursuri, am găsit 2 bărbați care răscoleau apartamentul nostru, care mi-au pus răstit întrebări violente, iar părinții erau speriați și timorați. Eu nu înțelegeam prea bine despre ce era vorba. Erau doi agenți care m-au înșfăcat și m-au dus la Siguranță, arestat, închis într-o celulă din subsolul acestei instituții. Fără explicații.

            Au urmat nopțile de anchetă, numai noaptea, bătăile crunte, teroarea verbală. Nu pot să-l uit pe agentul Balici, cu bâta în mână și cu repetarea obsesivă a amenințărilor „vorbește mă, că puți a mort”. Eu nu eram comunist, nu aveam nici o legătură cu bancnotele  ștampilate. La fel ca mine, alții. Ulterior am aflat de acțiunea banilor imprimați cu lozinci împotriva războiului, a naziștilor și a regimului Antonescu și cum s-a ajuns la implicarea organizației noastre sioniste, Hașomer Hațair.

            Cine eram noi de fapt, cei arestați?

            Cei trei care au împărțit bancnotele: Elias Cornel, Zalman Leo și Moscovici, probabil UTC-iști. Elias Cornel, cu care nu eram rudă, îmi era coleg de clasă la Liceul „Cultura B”. Zalman Leo era singurul dintre cei trei care venise de cca. 2-3 săptămâni în Hașomer Hațair, organizație sionistă de stânga, fără niciun fel de legătură cu UTC sau PCR. Pe Moscovici nu-l cunoșteam.

            Elias Cornel era un elev deosebit de inteligent cu bogate cunoștințe economice, politice, sociale, deși de aceeași vârstă (17 ani), avea posibilități considerabile peste vârsta noastră.

            Era anul 1942, iar noi, tineri evrei care eram afectați de agresiunea antisemită, după evenimentele de la Iași și București, după crimele comise, după trenurile morții și atâtea altele.

            Era explicabil, poate nu pentru toți, dar era evidentă nesiguranța, oprimarea, nedreptatea.

            Un exemplu: eu am fost eliminat din Liceul Gh. Lazăr în baza legilor rasiale. Străbunicul meu Benedetto Franchetti, profesor la același liceu și la Sf. Sava și Matei Basarab, înscris pe placa de marmură existentă probabil și azi, decorat Cavaler al Coroanei României, medalia Bene Merenti, împământenit (cetățean) prin Decret individual al Regelui Carol I în anul 1986, iar eu, strănepotul lui alungat din acest liceu pentru că eram evreu.

            Am Decretul regal de acordare a cetățeniei.

            Eram de câteva luni membru al organizației sioniste Hașomer Hațair. Era atunci speranța noastră de a rezolva problemele persecuției și antisemitismului. În această atmosferă unii dintre noi am discutat despre organizarea gărzilor de autoapărare. Eram naivi, fără experiență, doar cu idealuri. De fapt, nu am făcut nimic concret, dar era firesc să ne gândim, câțiva dintre noi, la autoapărare. Aveam 17 ani, unii 12 sau 14,15 ani, eram revoltați, cei mai maturi simțeam nevoia de a protesta, de a acționa. Trăiam un sentiment de demnitate rănită, de revoltă împotriva nedreptății, de grijă față de pericolele probabile. Era firesc, era explicabil.

            Cei 3 care au plasat bancnotele ștampilate cu lozinci, erau mai puternici moral, cu mai multă forță de a acționa, nu știu însă cât de conștienți de riscul acțiunii lor, dar și-au asumat acest risc. Prin aceasta ei au fost în opinia mea niște eroi.

            Restul, noi cei din Hașomer Hațair, unii mai mult sau mai puțin implicați, am ales atunci drumul spre revenirea în Palestina, patria ancestrală Israelul nu exista încă. Era forma noastră de luptă, de rezolvare.

            A urmat procesul care a avut loc la Tribunalul Militar din strada Neagu Vodă, într-o clădire (rechiziționată, sau naționalizată, nu știu), care fusese proprietatea Comunității Sefarde.

            Un proces de noapte (ca și ancheta), care s-a terminat la ora 5 dimineața. Bianca Calmi (Kiti), fetița de 12 ani, adormise. Sentința pentru niște minori, mulți dintre ei care nici nu au părăsit copilăria, a fost dură, inexplicabilă moral și chiar juridic: 3 condamnări la moarte (de fapt 6  pentru că 3 nu erau prinși), restul, condamnări la 20 și 25 ani muncă silnică, la 10 ani pentru „periculoasa” Kiti în vârstă de 12 ani și altele.

            Toți am primit sentința cu demnitate, fără manifestări de teamă sau deznădejde, cu mai multă sobrietate decât ne credeau în stare. Nu o spun eu astăzi, au spus-o atunci unii participanți la proces.

            În zilele următoare au acționat în sprijinul nostru părinții și organizația sionistă (inițial reticentă), firesc profesorii liceelor evreiești; Grubea, Litman,nu îmi amintesc de toți, memorii, intervenții. Fără rezultat.

            După proces, am fost aduși din nou la închisoarea Malmaison, unde eram încarcerați de la arestare, cu excepția celor 3 condamnați la moarte care au fost duși la închisoarea Jilava.

            Noi am rămas la Malmaison până după executarea celor 3 tineri.

            Documentele arată că la execuție au avut o atitudine demnă. A participat pentru a le acorda mângâiere religioasă rabinul Halevy. Numai Zalman și Moscovici au acceptat-o. Cornel Elias, nu! Toți au fost curajoși în fața morții.

            A urmat apoi transferul nostru, a celor din Hașomer Hațair la diverse închisori: Jilava, Văcărești, unde am rămas aproape toată perioada de detenție ca urmare a intervențiilor organizației sioniste, a relațiilor personale și în parte a intereselor de altă natură, dar și a simpatiei unor oameni și cercuri mai mult sau mai puțin influente.

            Câteva amintiri de închisoare pentru a putea înțelege evenimentele și atmosfera acelei perioade istorice, și în parte ce s-a întâmplat cu noi.

            Prima, cea mai dură, a fost la Malmaison. În prima noapte de arest am fost introduși într-o încăpere lungă, cu 2 priciuri (paturi lungi de lemn, unul la parter, altul la etaj – cel mai bun), în care existau cca. 60/70 de hoți, spărgători, tot felul de figuri dubioase, toți instalați pe priciul de la parter, sau la etaj cei mai favorizați, cu lumină mai multă. Cine nu avea loc pe priciuri, stătea direct pe pardoseala de ciment. În colț, un hârdău pentru nevoile organice, pe care îl vărsau cu rândul a doua zi. O atmosferă îngrozitoare, deprimantă, pentru niște tineri obișnuiți cu o viață decentă și cu dragostea părinților. În capătul acestei încăperi, o singură fereastră cu gratii. Îmi amintesc de prima duminică petrecută acolo ghemuit lângă fereastră, ascultând un cântec sfâșietor „Duminică tristă”, ale cărui cuvinte ajungeau la noi, probabil de la alți deținuți din închisoare. Se spunea că acest cântec i-a împins pe mulți pușcăriași la sinucidere. Nu cred că pot descrie starea mea sufletească de disperare de atunci.

            Norocul nostru a fost comandantul închisorii, păcat că nu-mi amintesc numele lui, ofițer de rezervă, profesor sau avocat (nu știu), care ne proteja deschis, fără rețineri.

            La revenirea la Malmaison, după proces și după citirea sentinței, am intrat în celulă și am cerut cu fermitate să ni se facă loc pe priciul de sus și nu am întâmpinat nicio rezistență. Exista o regulă nescrisă în închisoare, ca deținuții cu cele mai mari condamnări să aibe locurile cele mai

bune. Iar noi aveam 20 și 25 ani de muncă silnică. Aveau și infractorii regulile lor morale, discutabile pentru noi cei de azi, dar valabile pentru ei în acele vremuri. În luna de zile petrecută acolo până la proces, am învățat și noi ceva și am acționat ca atare, cu tupeu și îndrăzneală.

            Apoi am fost duși la Jilava, în celule practic sub pământ, acolo unde cu luni de zile în urmă au fost asasinați de legionari un număr mare de diverși oameni politici și opozanți. Erau condiții mizere, dar am stat numai 2-3 săptămâni, mult azi, foarte puțin atunci.

            De la Jilava am fost duși la Văcărești, închiși separat de deținuții comuniști, dar în aceeași curte de plimbare. Acolo l-am cunoscut pe Alexandru Drăghici, pe Goldenberg Vaida – care comisese un atentat împotriva lui Vaida Voevod, și alții.

            În această închisoare, regimul era mai lax, primeam regulat pachete cu alimente de la părinți, dacă nu erau încălcări flagrante ale regulamentelor, nu existau măsuri de forță. Duminica se striga „hoții la rugăciune” (exista biserica închisorii), dar noi eram lăsați în pace.

            Acolo, la Văcărești, am cunoscut figuri interesante, chiar amuzante, ca faimosul pe atunci, spărgător de case de bani Șaraga (din cuplul vestit de hoți Șaraga și Broitman, ambii evrei). Șaraga se plimba elegant și „fermecător” prin închisoare, cânta șansonete cu o voce plăcută, avea ceva studii, și le spunea comuniștilor că și el luptă împotriva capitalismului, cu metodele lui proprii. După război s-a făcut „om de treabă”, sub alt nume, a făcut alia cu soția și cei 2 copii ai lor. Unul dintre marii scriitori români (parcă Cezar Petrescu, dar nu sigur) a scris ca motto la o carte a sa „câtă viață, atâta dramă”, eu aș adăuga „dar și circ”.

            La Văcărești, am lucrat inițial la tipografia închisorii unde am avut accidentul la mâna dreaptă cu afectarea a 4 degete și amputarea primei falange la degetul mijlociu. Am fost trimis la Spitalul Brâncovenesc pentru operație, cu lanțuri la picioare, cu pază înarmată, cu tramvaiul (parcă cu cai). Eram însă mândru de lanțurile mele, dar și de simpatia unor tineri medici (sau interni) care m-au operat.

            Apoi am fost mutat la atelierul mecanic. Acolo am fost ucenicul unui muncitor comunist inteligent, cu multiple cunoștințe, cu o gândire matură și critică față de multe aspecte (confirmate în viitorul apropiat), practic un intelectual în gândire. Era un bărbat aspectuos, spiritual, care în 1929 (dacă nu mă înșel) făcuse greva foamei 42 de zile. Se numea Alexandru Lencovici și îi datorez multe în trecerea mea de la adolescență la maturitate.

            Există în viață zile și chiar clipe care transformă un adolescent într-un bărbat matur.

            La sfârșitul lui aprilie 1944, în alte condiții politice și militare, toți condamnații din procesul Hașomer Hațair au fost grațiați. Calmi Bianca fusese grațiată mai devreme, după un an de detenție. Ambele grațieri poartă semnătura Majestăți Sale Regele Mihai, căruia noi i-am rămas recunoscători.

            Grațiați, dar nu eliberați, am fost trimiși de către organele Siguranței în lagărul de la Tg. Jiu. Acolo l-am cunoscut, mai bine zis l-am văzut pe Gheorghiu Dej, care locuia în capătul încăperii unde eram eu.

            Peste câteva luni, în august 1944, în urma măsurilor luate de Regele Mihai, România și-a schimbat orientarea politică și s-a dat decretul (Ministru de Justiție era Lucrețiu Pătrășcanu) prin care eram și noi eliberați. Nu am așteptat formele care ar fi durat ore și chiar zile, alături de ceilalți deținuți am forțat porțile lagărului și am plecat la gară, fără bilete, cu trenul spre București. Nimeni nu ne-a oprit, jandarmii din tren se mulțumeau cu răspunsul „Am fost eliberați de la Tg. Jiu”. Atât. În aer plutea un vânt de libertate.

            Mi-am îmbrățișat părinții care plângeau de fericire. Aveam aproape 20 de ani.

            Părinții noștri au suferit mult, au încercat alături de organizația sionistă și alți lideri ai evreimii române, cu sprijinul multor neevrei și personalități ale vieții publice să ne salveze, dar nu au putut face mai mult.

            A început apoi pentru noi „viața de după”, dar și despre ea s-ar putea povesti multe și nu este timpul acum să o facem.

            Și chiar cât am spus aici nu poate reda tragedia din acești aproape 3 ani din viața noastră de tineri evrei oprimați, despre temerile a ceea ce se putea întâmpla, mai ales dacă nu ar fi existat atitudinea Regelui din august 1944.

            Aș vrea în final să spun că lupta pentru libertate și dreptate socială, lupta împotriva urei și crimei rasiale, etnice și religioase, este un act de demnitate umană și merită respectul tuturora. În cazul nostru, cei rămași vii, noi ne-am păstrat conștiința evreității noastre.

 

            În cimitirul Sefard, lângă zidul cimitirului există un mormânt părăsit, năpădit de buruieni. Este mormântul lui Elias Cornel. Vă propun ca atunci când ne aflăm în acest cimitir, să punem pe acest mormânt, nu o floare, ci conform unui vechi obicei evreiesc, o pietricică. Pentru a nu uita sacrificiul și lupta unor foarte tineri evrei. 

NOTĂ! Acest site foloseste cookie-uri și tehnologii similare.

Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe

Am înţeles

Conditii de utilizare

Va rugam sa cititi cu atentie informatiile care urmeaza:

Acest website foloseste atat cookie-uri proprii, cat si de la terti, pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia.

In conformitate cu Directiva "e-Intimitate" a UE, in vigoare de la 26 mai 2012 si cu prevederile Legii nr. 506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice, tuturor vizitatorilor website-ului li se cere consimtamantul inaintea transmiterii de cookies in computerele acestora.

 

Ce este un "cookie"?

Un "Internet Cookie" (termen cunoscut si ca "browser cookie", "HTTP cookie" sau pur si simplu "cookie") este un fisier de mici dimensiuni, format din litere si cifre, care va fi stocat pe computerul, terminalul mobil sau alte echipamente ale unui utilizator de pe care se acceseaza Internetul. Cookie-ul este instalat prin solicitarea emisa de catre un web-server unui browser (ex: Internet Explorer, Chrome) si este complet "pasiv" (nu contine programe software, virusi sau spyware si nu poate accesa informatiile de pe hard driveul utilizatorului).

 

Scopul si utilizarea modulelor cookie

Site-ul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” instaleaza module cookie doar pentru a permite imbunatatirea functiilor oferite, astfel incat experienta ocazionata de vizitarea site-ului sa devina mai placuta. Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” nu utilizeaza module cookie pentru a culege, a prelucra, a difuza sau a inregistra date cu caracter personal.

"Cookie"-urile joaca un rol important in facilitarea accesului si livrarii multiplelor servicii de care utilizatorul se bucura pe Internet, cum ar fi:

• Personalizarea anumitor setari precum:

- limba in care este vizualizat un site;

- moneda in care se exprima anumite preturi sau tarife;

- pastrarea optiunilor pentru diverse produse (masuri, alte detalii etc.) in cosul de cumparaturi (si memorarea acestor optiuni) - generandu-se astfel flexibilitatea "cosului de cumparaturi";

- accesarea preferintelor vechi prin accesarea butonului "Inainte" si "Inapoi".

• Cookie-urile ofera detinatorilor de site-uri feedback asupra modului cum sunt utilizate site-urile lor de catre utilizatori, astfel incat sa le poata face si mai eficiente si mai accesibile pentru utilizatori;

• Permit aplicatiilor multimedia sau de alt tip de pe alte site-uri sa fie incluse intr-un anumit site pentru a crea o experienta de navigare mai valoroasa, mai utila si mai placuta;

• Imbunatatesc eficienta publicitatii online.

Care sunt avantajele cookie-urilor? Un cookie contine informatii care fac legatura intre un web-browser (utilizator) si un web-server anume (website-ul). Daca un browser acceseaza acel web-server din nou, acesta poate citi informatia deja stocata si reactiona in consecinta. Cookie-urile asigura utilizatorilor o experienta placuta de navigare si sustin eforturile multor website-uri pentru a oferi servicii confortabile utilizatorilor: ex - preferintele in materie de confidentialitate online, optiunile privind limba site-ului, cosuri de cumparaturi sau publicitate relevanta.

 

Care este durata de viata a unui cookie?

Cookie-urile sunt administrate de webservere. Durata de viata a unui cookie poate varia semnificativ, depinzand de scopul pentru care este plasat. Unele cookie-uri sunt folosite exclusiv pentru o singura sesiune (session cookies) si nu mai sunt retinute, odata ce utilizatorul a parasit website-ul, in timp ce alte cookie-uri sunt retinute si refolosite de fiecare data cand utilizatorul revine pe acel website ('cookie-uri persistente'). Cu toate acestea, cookie-urile pot fi sterse de un utilizator in orice moment prin intermediul setarilor browserului.

 

Ce sunt cookie-urile plasate de terti?

Anumite sectiuni de continut de pe unele site-uri pot fi furnizate prin intermediul unor terte parti / furnizori (ex.: news-box, un video sau o reclama). Aceste terte parti pot plasa cookie-uri prin intermediul altui website si ele se numesc "third party cookies" pentru ca nu sunt plasate de proprietarul website-ului respectiv. Furnizorii terti trebuie sa respecte de asemenea legea in vigoare si politicile de confidentialitate ale detinatorului site-ului.

Aceste cookie-uri pot proveni de la urmatorii terti: facebook.com, twitter.com, etc.

 

Cum sunt folosite cookie-urile de catre website

O vizita pe website poate plasa cookie-uri in scopuri de:

• crestere a performantei website-ului;

• analiza a vizitatorilor;

• geotargetting;

• inregistrare a utilizatorilor.

 

Alte cookie-uri ale tertelor parti

Pe unele pagini, tertii pot seta propriile cookie-uri anonime, in scopul de a urmari succesul unei aplicatii sau pentru a particulariza o aplicatie. Datorita modului de utilizare, website-ul nu poate accesa aceste cookie-uri, la fel cum tertele parti nu pot accesa cookie-urile detinute de respectivul website. De exemplu, cand utilizatorul distribuie un articol folosind butonul pentru retelele sociale aflat pe un website, acea retea sociala va inregistra activitatea utiliatorului, nu website-ul pe care se afla butonul.

 

Ce tip de informatii sunt stocate si accesate prin intermediul cookie-urilor?

Cookie-urile pastreaza informatii intr-un fisier text de mici dimensiuni, care permit unui website sa recunoasca un browser. Web-serverul va recunoaste browserul, pana cand cookie-ul expira sau este sters. Cookie-ul stocheaza informatii importante, care imbunatatesc experienta de navigare pe Internet, de exemplu:

• setarile limbii in care se doreste accesarea unui site;

• pastrarea unui utilizator logat in contul de webmail;

• securitatea online banking;

• pastrarea produselor in cosul de cumparaturi.

 

De ce sunt cookie-urile importante pentru Internet?

Cookie-urile reprezinta punctul central al functionarii eficiente a Internetului, ajutand la generarea unei experiente de navigare prietenoase si adaptata preferintelor si intereselor fiecarui utilizator.Refuzarea sau dezactivarea cookie-urilor poate face unele website-uri imposibil de folosit. Refuzarea sau dezactivarea cookie-urilor nu inseamna ca utilizatorul nu va mai primi publicitate online - ci doar ca aceasta nu va mai putea tine cont de preferintele si interesele utilizatorului, evidentiate prin comportamentul de navigare.

Exemple de intrebuintari importante ale cookie-urilor (care nu necesita autentificarea unui utilizator prin intermediul unui cont):

• continut si servicii adaptate preferintelor utilizatorului - categorii de stiri, vreme, sport, harti, servicii publice si guvernamentale, website-uri distractive si servicii de turism;

• oferte adaptate pe interesele utilizatorilor - retinerea parolelor, preferintelor de limba (ex.: afisarea rezultatelor cautarilor in limba romana)

• retinerea filtrelor de protectie a copiilor privind continutul pe Internet (optiuni family mode, functii de safe search);

• masurarea, optimizarea si caracteristicile de analytics - cum ar fi: confirmarea unui anumit nivel de trafic pe un website, ce tip de continut este vizualizat si modul cum un utilizator ajunge pe un website (ex. prin motoare de cautare, direct, din alte website-uri etc.). Detinatorii website-urilor deruleaza aceste analize pentru a perfectiona website-urile, in beneficiul utilizatorilor.

 

Securitate si probleme legate de confidentialitate

Cookie-urile NU sunt virusi! Ele folosesc formate tip plain text. Nu sunt alcatuite din bucati de cod, asa ca nu pot fi executate, nici nu pot rula in mod automat. In consecinta, nu se pot duplica sau replica pe alte retele pentru a rula sau a se replica din nou. Deoarece nu pot indeplini aceste functii, nu pot fi considerate virusi. Cookie-urile pot fi, totusi, folosite pentru scopuri negative. Deoarece stocheaza informatii despre preferintele si istoricul de navigare al utilizatorilor, atat pe un anume website cat si pe alte website-uri, cookie-urile pot fi folosite ca o forma de Spyware. Multe produse anti-spyware sunt constiente de acest fapt si, in mod constant, marcheaza cookie-urile pentru a fi sterse, in cadrul procedurilor de stergere/scanare anti-virus/anti-spyware. In general, browserele au integrate reglaje de confidentialitate, care furnizeaza diferite nivele de acceptare a cookie-urilor, perioada de valabilitate si stergere automata dupa ce utilizatorul a vizitat un anumit site.

 

Alte aspecte de securitate legate de cookie-uri

Deoarece protectia identitatii este foarte valoroasa si reprezinta dreptul fiecarui utilizator de Internet, este indicat sa se stie ce eventuale probleme pot crea cookie-urile.

Pentru ca prin intermediul lor se transmit in mod constant, in ambele sensuri, informatii intre browser si website, daca un atacator sau persoana neautorizata intervine in parcursul de transmitere a datelor, informatiile continute de cookie pot fi interceptate. Desi foarte rar, acest lucru se poate intampla daca browserul se conecteaza la server folosind o retea necriptata (ex.: o retea WiFi nesecurizata).

Alte atacuri bazate pe cookie implica reglaje gresite ale cookie-urilor pe webservere. Daca un website nu solicita browserului sa foloseasca doar canale criptate, atacatorii pot folosi aceasta vulnerabilitate pentru a pacali browserele in a trimite informatii prin intermediul canalelor nesecurizate. Atacatorii utilizeaza apoi informatiile cu scopul de a accesa neautorizat anumite site-uri.

Este foarte important ca utilizatorii sa fie atenti in alegerea metodei celei mai potrivite de protectie a informatiilor personale.

 

Sfaturi pentru o navigare sigura si responsabila, bazata pe cookies

Datorita flexibilitatii lor si a faptului ca majoritatea dintre cele mai vizitate website-uri, inclusiv cele mai mari, folosesc cookie-uri, acestea sunt aproape inevitabile. Dezactivarea cookie-urilor nu va permite accesul utilizatorului pe site-urile cele mai raspandite si utilizate, printre care: Facebook, Twitter, YouTube, Gmail, Yahoo si altele.

Iata cateva sfaturi care va pot asigura ca navigati fara grija, insa cu ajutorul cookie-urilor:

• particularizati-va reglajele browserului, in ceea ce priveste cookie-urile, pentru a reflecta un nivel confortabil pentru dumneavoastra al securitatii utilizarii cookie-urilor;

• daca nu va deranjeaza cookie-urile si sunteti singura persoana care utilizeaza computerul, puteti regla termene lungi de expirare pentru stocarea istoricului de navigare si al datelor personale de acces;

• daca impartiti accesul la calculator, puteti lua in considerare reglarea browserului pentru a sterge datele individuale de navigare de fiecare data cand inchideti browserul. Aceasta este o varianta de a accesa website-urile care plaseaza cookie-uri si de a sterge orice informatie de vizitare, la inchiderea sesiunii de navigare;

• instalati-va si actualizati-va constant aplicatii antispyware. Multe dintre aplicatiile de detectare si prevenire a spyware-ului includ detectarea atacurilor pe site-uri. Astfel, impiedica browserul de a accesa website-uri care ar putea sa exploateze vulnerabilitatile browserului sau sa descarce software periculos;

• asigurati-va ca aveti browserul mereu actualizat. Multe dintre atacurile bazate pe cookies se realizeaza exploatand punctele slabe ale versiunilor vechi ale browserelor.

Cookie-urile sunt pretutindeni si nu pot fi evitate, daca doriti sa va bucurati de acces pe cele mai bune si cele mai mari site-uri de pe Internet - locale sau internationale. Cu o intelegere clara a modului lor de operare si a beneficiilor pe care le aduc, puteti lua masurile necesare de securitate, astel incat sa puteti naviga cu incredere pe Internet.

Cum procedati daca nu doriti sa fie instalate module cookie pe computerul dumneavoastra?

Exista persoane pentru care stocarea unor informatii extrase din computerul sau dispozitivul lor mobil are un caracter relativ invaziv, mai ales atunci cand informatiile in cauza sunt stocate si utilizate de catre terti care le sunt necunoscuti. Daca preferati, aveti posibilitatea de a bloca toate modulele cookie sau doar pe unele dintre acestea ori chiar de a elimina module cookie care au fost instalate pe terminalul dumneavoastra. Fiti insa constient de faptul ca riscati sa nu puteti utiliza anumite functii. Pentru a activa acest blocaj, trebuie sa modificati parametrii de confidentialitate ai browserului. Unii operatori terti au elaborat instrumente ale caror module permit sa se dezactiveze culegerea si utilizarea datelor. Dezactivarea si refuzul de a primi cookie-uri pot face anumite site-uri impracticabile sau dificil de vizitat si folosit. De asemenea, refuzul de a accepta cookie-uri nu inseamna ca utilizatorul nu va mai primi / vedea publicitate online. Este posibila reglarea din browser pentru ca aceste cookie-uri sa nu mai fie acceptate, sau se poate regla browserul sa accepte cookie-uri de la un anumit website. Dar, de exemplu, daca un utilizator nu este inregistat folosind cookie-urile, nu va putea lasa comentarii. Toate browserele moderne ofera posibilitatea de a schimba reglajele cookie-urilor.

Aceste reglaje se gasesc, de regula, in meniurile (butoanele) "Optiuni", "Reglaje" sau "Preferinte" ale browserului.

 

Termeni si conditii de utilizare a siteului www.inshr-ew.ro

 

Acceptarea conditiilor

www.inshr-ew.ro este site-ul oficial al Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” (denumit in continuare "INSHR-EW") pentru asigurarea unei mai mari transparente si o mai buna intelegere a activitatilor INSHR-EW.

Utilizarea site-ului www.inshr-ew.ro (denumit in continuare « site ») presupune acceptarea in totalitate a termenilor si conditiilor expuse mai jos.

Termenii si conditiile pot fi modificate in orice moment de catre administratorul site-ului, denumit in continuare « Administrator », fara notificarea prealabila a persoanelor care il utilizeaza, denumite in continuare « Utilizatori ».

Utilizatorii vor avea acces permanent la termenii si conditiile pentru utilizarea serviciilor pentru a le putea consulta in orice moment.

Accesand si navigand pe acest site, Utilizatorii accepta implicit, termenii de utilizare descrisi in continuare. In cazul in care nu sunt de acord cu termenii si conditiile impuse, Utilizatorii trebuie sa inceteze accesarea acestui serviciu.

 

Descrierea serviciilor

Prin intermediul sectiunilor sale, site-ul www.inshr-ew.ro ofera Utilizatorilor informatii cu privire la activitatea Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”: activitati de cercetare privind Holocaustul din Romania, programe cultural-educative si de conservare a memoriei Holocaustului.

Ce este un serviciu electronic ?

In cadrul siteului www.inshr-ew.ro, un serviciu electronic reprezinta o resursa oferita prin Internet cu scopul de a imbunatati procesul de comunicare dintre cetateni si INSHR-EW.

Exista doua tipuri de servicii electronice oferite de www.inshr-ew.ro:

•         servicii de informare, care asigura cetatenilor, presei sau altor factori interesati acces usor si eficient la informatii, facilitand consultarea documentelor emise de catre Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” ;

•         servicii de comunicare interactiva („Contact”) care permit un mai bun contact cu cetatenii, cu societatea civila si cu alti factori interesati, folosind mecanisme de tip feedback, cu scopul de a imbunatati serviciile si activitatile Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel”.

 

Neangajarea raspunderii

INSHR-EW intretine acest site pentru a inlesni accesul public la informatii privind activitatile sale. Administratorul depune eforturi pentru ca aceste informatii sa fie corecte si oferite la timp. La semnalarea eventualelor erori, Administratorul va incerca in cel mai scurt timp, corectarea acestora.

Informatia oferita:

•         este exclusiv de natura generala;

•         nu este in mod obligatoriu atotcuprinzatoare, completa, corecta sau actualizata;

•         poate contine legaturi web spre alte site-uri aspura continutului carora INSHR-EW nu detine nici un control si pentru care nu isi asuma nici o responsabilitate.

Un document disponibil pe site nu reproduce in mod obligatoriu textul unui document oficial.

Numai documentele si actele normative publicate pe hartie de catre organele abilitate sunt considerate autentice.

Administratorul nu isi asuma nici o raspundere in cazul in care anumite informatii sunt furnizate cu intarziere, sunt pierdute, sterse sau nu pot fi stocate pe serverele noastre din orice motive.

De asemenea, nu isi asuma nici o raspundere pentru consecintele care pot aparea datorita intarzierii, pierderii sau inexactitatii informatiilor publicate sau existente pe site.

Utilizatorii vor folosi informatiile furnizate in cadrul site-ului pe propria raspundere, iar in cazul unei daune generate de utilizarea serviciilor sau informatiilor furnizate, Utilizatorii accepta ca Administratorul va fi absolvit de orice raspundere.

Notiunea de neangajare a raspunderii nu se rasfrange si asupra obligatiei INSHR-EW de a respecta legislatia in vigoare si nu poate exclude obligatiile INSHR-EW impuse de lege.

 

Reguli generale

Administratorul siteului declara urmatoarele:

•         va depune toate eforturile rezonabile pentru realizarea scopului siteului;

•         va depune toate eforturile (din punct de vedere tehnic sau de alta natura) pentru functionarea in bune conditii a siteului; cu toate acestea, pot exista intreruperi in functionare, sau imposibilitati de accesare de catre Utilizatori, pe o perioada nedeterminata de timp, din orice motive;

•         pe masura aparitiei unor situatii noi de orice natura ce impun acest lucru, Administratorul poate modifica conditiile si termenii de utilizare.

Este posibil ca site-ul web sau informatiile afisate sa contina link-uri catre alte site-uri sau/si formulare sau servicii gestionate de terte persoane.

Prezenta Politica de Confidentialitate nu include practicile si politicile acestor terte persoane relationate cu serviciile sau site-urile respective. INSHR-EW nu controleaza site-urile respective si/sau formularele tertelor persoane. Utilizatorul va trebui sa consulte si sa verifice politica de confidentialitate a acelor site-uri/servicii, inainte de a le accesa sau utiliza.

In general, datele solicitate prin intermediul formularelor disponibile pe site sunt obligatorii si necesare pentru ca utilizatorul sa poata accesa si/sau utiliza serviciile la care se refera formularul in cauza ca de exemplu,  pentru solutionarea  cererilor, petitiilor, sugestiilor si a reclamatiilor, inclusiv prin intermediul unor terte persoane juridice.  Formularul poate indica, dupa caz, doar unele date ca fiind optionale.

In cazul in care nu sunt furnizate toate datele considerate ca obligatorii si necesare, INSHR-EW va putea, in anumite cazuri, sa suspende accesul la utilizarea serviciului in cauza sau sa nu dea curs solicitarii neconforme realizate de catre Utilizator.

Contact

  • Adresa: Bucureşti, Bulevardul Dacia, nr. 89, sector 2, cod postal 020052
  • Telefon/Fax: +40-21-318 09 39
  • E-mail: office@inshr-ew.ro