{"id":1005,"date":"2015-07-16T16:13:15","date_gmt":"2015-07-16T16:13:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/?p=1005"},"modified":"2018-01-30T15:54:14","modified_gmt":"2018-01-30T15:54:14","slug":"solomon-rauth-interviu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/solomon-rauth-interviu\/","title":{"rendered":"Solomon Rauth: Interviu"},"content":{"rendered":"[vc_row full_width=&#8221;stretch_row&#8221; column_spacing=&#8221;0px&#8221; tablet_fullwidth_cols=&#8221;yes&#8221; css=&#8221;.vc_custom_1517327157342{padding-top: 150px !important;padding-bottom: 50px !important;background-image: url(https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/first_page_ew.jpg?id=1103) !important;background-position: center !important;background-repeat: no-repeat !important;background-size: cover !important;}&#8221; local_scroll_id=&#8221;home-top&#8221; el_class=&#8221;bg-fixed&#8221;][vc_column 0=&#8221;&#8221;][\/vc_column][\/vc_row][vc_row column_spacing=&#8221;60&#8243; local_scroll_id=&#8221;cine_suntem&#8221; css=&#8221;.vc_custom_1515854239369{padding-top: 40px !important;background-color: #ffffff !important;}&#8221;][vc_column 0=&#8221;&#8221;]<h2 class=\"vcex-module vcex-heading vcex-heading-plain vc_custom_1516715950233\" style=\"font-size:34px;text-align:center;\"><span class=\"vcex-heading-inner clr\">Solomon Rauth: Interviu<\/span><\/h2><div class=\"vcex-module vcex-divider vcex-divider-solid vcex-divider-custom-icon-width vcex-divider-w-icon\" style=\"width:150px;\"><div class=\"vcex-divider-icon\"><span class=\"vcex-divider-icon-before\"><\/span><span class=\"vcex-icon-wrap\" style=\"font-size:16px;width:35px;\"><span class=\"vc_li vc_li-eye\"><\/span><\/span><span class=\"vcex-divider-icon-after\"><\/span><\/div><\/div>[\/vc_column][\/vc_row][vc_row full_width=&#8221;stretch_row&#8221; column_spacing=&#8221;60&#8243; local_scroll_id=&#8221;features&#8221; css=&#8221;.vc_custom_1515856202370{background-color: #ffffff !important;}&#8221;][vc_column 0=&#8221;&#8221;]<div class=\"vcex-image-grid-wrap clr\"><div class=\"vcex-module vcex-image-grid wpex-row wpex-clr grid-style-default wpex-lightbox-group\"><div class=\"id-1006 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-1\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_1.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_1-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1007 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-2\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_2.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_2-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1008 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-3\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_3.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_3-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1009 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-4\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_4.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_4-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1010 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-5\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_6.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_6-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1011 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-6\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_7.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_7-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1012 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-1\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_8.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_8-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1013 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-2\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_9.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_9-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><div class=\"id-1014 vcex-image-grid-entry vcex-grid-item span_1_of_6 col col-3\"><figure class=\"vcex-image-grid-entry-figure wpex-clr\"><div class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-clr\"><a href=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_10.jpg\" class=\"vcex-image-grid-entry-img wpex-lightbox-group-item\" data-title=\"\"><img src=\"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/rauth_10-300x300.jpg\" alt='' data-no-retina width=\"300\" height=\"300\" \/><\/a><\/div><\/figure><\/div><\/div><\/div>[vc_column_text]<strong>Data \u015fi locul interviului:<\/strong> 22 aprilie 2008, Gala\u021bi<br \/>\n<strong>Interviu realizat de:<\/strong> Cosmina Gu\u015fu<\/p>\n<blockquote><p>Ace\u015fti p\u0103duchi care locuiau \u00een hainele ei ie\u015feau de acolo \u015fi plecau s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie mai departe\u2026<\/p><\/blockquote>\n<p>Solomon Rauth s-a n\u0103scut pe data de 21 februarie 1929 \u00een Suceava. \u00cen octombrie 1941 este deportat\u0103 \u00een Transnistria \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii. Dup\u0103 trecerea Nistrului la Atachi-Moghilev sunt deporta\u0163i \u00een comuna Lucine\u0163. C\u00e2ini care se \u0163ineau dup\u0103 st\u0103p\u00e2nii urca\u0163i \u00een vagoane, convoaiele imense de deporta\u0163i evrei m\u00e2na\u0163i \u00een profunzimea Transnistriei, criza de rinichi a tat\u0103lului, p\u0103duchii care p\u0103r\u0103seau corpul c\u00e2nd acesta \u00eencepea s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103, constituie tot at\u00e2tea imagini memorabile.<\/p>\n<p><strong>Cosmina Gu\u015fu:<\/strong> Pute\u0163i s\u0103-mi spune\u0163i numele dumneavoastr\u0103?<\/p>\n<p><strong>Solomon Rauth:<\/strong> M\u0103 cheam\u0103 Rauth Solomon, n\u0103scut\u0103 Fuhrer cu h, Fuhrer. Data na\u015fterii 21 februarie 1929, Suceava. Ce alte date biografice v\u0103 mai intereseaz\u0103?<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Suceava a fost ora\u015ful copil\u0103riei dumneavoastr\u0103?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Suceava a fost ora\u015ful copil\u0103riei mele \u015fi din Suceava am fost deporta\u0163i \u00een octombrie \u201941 cu tot lotul de deport\u0103ri din Bucovina de Sud. Copil\u0103ria mea a fost o copil\u0103rie foarte \u00eembel\u015fugat\u0103. Tat\u0103l meu, originar din Suceava, a plecat prin 1896 din ora\u015f, dintr-o familie cu foarte mul\u0163i copii \u00een cautare de lucru. \u015ei a colindat \u00een modul \u0103sta trei continente, tot \u00een c\u0103utare de lucru, tot c\u0103ut\u00e2nd mai bine \u015fi s-a \u00eentors \u00een 1927, deci dup\u0103 31 de ani \u015fi i-a murit prima so\u0163ie de o rupere de vase la cap, la coafor a murit. \u015ei a r\u0103mas s\u0103 o \u00eenmorm\u00e2nteze. El a venit s\u0103-\u015fi vad\u0103 locurile natale \u2013 c\u00e2nd a plecat era Austria. C\u00e2nd a venit \u00een turism, om \u00eenst\u0103rit, Americanul, cu aceast\u0103 so\u0163ie cu care a tr\u0103it \u015fi a colindat o via\u0163\u0103 lumea \u00eentreag\u0103, femeia a murit. Pe alt plan mama mea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 cu 20 de ani dec\u00e2t taic\u0103-meu \u015fi-a a\u015fteptat logodnicul, care a fost \u00een armata austriac\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului \u015fi care s-a \u00eentors cu TBC \u015fi care a murit. S-a c\u0103s\u0103torit cu el \u00eempotriva voin\u0163ei familiei \u015fi omul a murit dup\u0103 c\u00e2teva luni. Coinciden\u0163a a f\u0103cut ca mormintele s\u0103 fie al\u0103turi \u00een cimitir \u015fi \u00eengrijindu-\u015fi mormintele s-au cunoscut, iar eu sunt un produs al acestei cuno\u015ftin\u0163e din cimitir. Deci tat\u0103l meu, c\u00e2nd m-am n\u0103scut eu, avea cincizeci \u015fi vreo trei de ani.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Cum \u00eel chema pe tat\u0103l dumneavoastr\u0103?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Max Fuhrer, iar pe mama o chema Sidonia.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Pe bunici i-a\u0163i cunoscut?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu, pe nici unul din bunici n-am cunoscut. \u00ce\u0163i dai seama tat\u0103l meu la cincizeci \u015fi de ani nu mai avea p\u0103rin\u0163i, iar la mama mea, bunica mea, care a fost moa\u015f\u0103, a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 dup\u0103 ce m-am n\u0103scut eu, care m-am n\u0103scut foarte greu \u015fi am chinuit-o cu na\u015fterea asta a mea \u015fi a murit la \u015faizeci \u015fi ceva de ani de un atac de cord. A\u015fa c\u0103 eu practic n-am avut parte de bunici de nici un fel. Taic\u0103-meu era liber cuget\u0103tor \u015fi mama mea era str\u0103nepoat\u0103 de rabin de la Lvov.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Asta spune multe.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Da. Bunica mea s-a iubit cu un meseria\u015f evreu ceasornicar. Dar ea era preg\u0103tit\u0103 pentru o c\u0103s\u0103torie cu un fiu de rabin. \u015ei atuncea a fugit cu ceasornicarul, s-a c\u0103s\u0103torit cu el. Tot ce spun eu se petrece \u00een Imperiul Austro-Ungar, \u00eencep\u00e2nd din Polonia de la Lemberg (Lvov) care acuma e Ucraina. \u015ei a ajuns la Viena. S-au c\u0103s\u0103torit. Bunica mea a f\u0103cut cursul de moa\u015f\u0103, moa\u015f\u0103 cu diplom\u0103, cu studii corecte \u015fi fetele au \u00eenv\u0103\u0163at. Pe urm\u0103 s-au stabilit la Steiermark \u015fi \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial au stat \u00een Steiermark, e aproape de Viena. \u015ei dup\u0103 r\u0103zboi au venit \u00een Rom\u00e2nia la Suceava, unde bunica a devenit moa\u015f\u0103 oficial\u0103 \u015fi fetele \u015fi-au urmat soarta lor. Dar din punct de vedere religios bunica bunicii, care s-a iubit cu un husar, dar care a respectat indica\u0163iile familiei, a fost singura care a \u015ftiut secretul nepoatei ei \u015fi atunci c\u00e2nd aceea a fugit cu ceasornicaul \u2013 s-a stat shiva[1] dup\u0103 ea \u2013 i-a dat baticul de rabineas\u0103 din dantel\u0103 care are o \u00eencrusta\u0163ie de pietre scumpe pe frunte. \u015ei i-a dat bunicii mele acest batic. Iar c\u00e2nd bunica a murit, i l-a l\u0103sat mamei mele, care era fiica ei cea mai mic\u0103.<\/p>\n<p>Tat\u0103l meu \u00een anii \u201827-\u201828, c\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu mai plece \u00eenapoi, el era cet\u0103\u0163ean britanic, ob\u0163inuse cet\u0103\u0163enia britanic\u0103 cine \u015ftie c\u00e2nd, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 devin\u0103 cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n \u015fi a fost \u00eencet\u0103\u0163enit prin naturalizare. Am \u015fi acum Monitorul Oficial \u00een care este citat\u0103 \u00eencet\u0103\u0163enirea lui ca cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n. Pe vremea aia guvernul era \u0163\u0103r\u0103nist, cu Maniu. \u015ei figura \u00een anii \u0103ia ca cel mai bogat om cu bani lichizi din Suceava. A cump\u0103rat el ni\u015fte propriet\u0103\u0163i, dar majoritatea banilor erau prin b\u0103nci \u015fi \u201829-\u201830 b\u0103ncile au dat faliment \u015fi omul a r\u0103mas numai cu ni\u015fte cl\u0103diri pe care le-a valorificat, f\u0103c\u00e2nd un hotel \u015fi un restaurant, ceea ce acuma s-ar considera o pensiune, c\u0103 era cu 12 camere, iar buc\u0103t\u0103ria\u2026 mama mea, care era foarte evlavioas\u0103, conducea o buc\u0103t\u0103rie cusher. [2] \u015ei cine vroia s\u0103 m\u0103n\u00e2nce\u2026 m\u00e2ncau \u015fi alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i, dar \u0103sta era meniul, pe profil de cusher. Da. Mama mea a \u0163inut strict cusher restaurantul, cu dou\u0103 mese de lucru \u2013 pentru lapte \u015fi pentru carne \u2013 cu dou\u0103 r\u00e2nduri de vase, cu interdic\u0163ia de a m\u00e2nca dup\u0103 ce ai consumat carne altceva \u00een afar\u0103 de produse care sunt neutre, adic\u0103 parve. [3] Dar taic\u0103-meu care nu \u0163inea la nimic, putea s\u0103-\u015fi toarne sm\u00e2nt\u00e2n\u0103 peste sarmale \u015fi atunci maic\u0103-mea avea un alt treilea dulap \u00een buc\u0103t\u0103rie unde era vesela. [4]\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Deci d\u00e2nsul m\u00e2nca \u015fi porc?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> El m\u00e2nca orice, ea nu m\u00e2nca, dar el m\u00e2nca orice. \u015ei-\u015fi prepara ni\u015fte feluri de m\u00e2ncare foarte complexe. Mie mi s-a organizat absolut orice \u015fi pom de Cr\u0103ciun \u015fi Hanuka [5]. \u015ei taic\u0103-meu\u2026 s-a brodit ca un Cr\u0103ciun s\u0103 fie odat\u0103 cu Hanuka. \u015ei maic\u0103-mea aprindea lum\u00e2n\u0103rile alea, aveam noi cu \u015fapte lum\u00e2n\u0103ri, \u015fi taic\u0103-meu aprindea cu servitoarele pomul cu artificii. \u015ei mi-a zis taic\u0103-meu la un moment dat: \u201eVezi tu toate astea, toate astea sunt obiceiuri. Fondul\u2026 este un singur Dumnezeu \u015fi fondul este s\u0103 nu faci altuia ce \u0163ie nu-\u0163i place. Alt\u0103 filozofie mai important\u0103 eu nu cunosc dup\u0103 ce am colindat pe trei continente.\u201d Mi-a r\u0103mas \u00een cap, aveam cred c\u0103 vreo 7-8 ani, dac\u0103 aveam. Mi-a r\u0103mas aceast\u0103 filozofie. Maic\u0103-mea s-a pus \u00een be\u0163e \u015fi cu ni\u015fte ofi\u0163eri nem\u0163i prin anii \u201940 c\u00e2nd au fost caza\u0163i nem\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, c\u0103 au venit \u00eenainte de r\u0103zboi mul\u0163i nem\u0163i \u00een Rom\u00e2nia. \u015ei au venit \u00eentr-o vineri sear\u0103 \u015fi au cerut ni\u015fte m\u00e2ncare preparat\u0103 pe loc, ni\u015fte ochiuri. Maic\u0103-mea a bravat. Cu deutsh-ul ei i-a f\u0103cut praf. Au plecat nem\u0163ii cu coada \u00eentre picioare c\u0103 erau foarte civiliza\u0163i aici. Pe c\u00e2t erau de cruzi prin lag\u0103re, pe at\u00e2t de civiliza\u0163i erau printre \u0163\u0103rile astea unde f\u0103ceau figur\u0103. Trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 de Pesah [6] \u00een \u201943 am primit pentru dou\u0103 pulovere lucrate, o bucat\u0103 de sl\u0103nin\u0103, o bucat\u0103 mare de sl\u0103nin\u0103 pus\u0103 la sare, nu afumat\u0103, cam a\u015fa o bucat\u0103 cu \u015foric cu tot. Nu mai aveam \u00een cas\u0103 practic nimic. Eu speram c\u0103 acolo unde m\u0103 duc s\u0103 iau cartofi sau f\u0103in\u0103 sau ceva. N-aveau ce s\u0103-mi dea. T\u0103iaser\u0103 porcul de Cr\u0103ciun \u015fi mai aveau sl\u0103nin\u0103 \u015fi mi-au dat bucata aia de sl\u0103nin\u0103. Era Pa\u015ftele evreiesc. Am venit acas\u0103, am t\u0103iat bucata aia de sl\u0103nin\u0103 \u00een trei buc\u0103\u0163i \u015fi fiecare dintre noi s-a a\u015fezat s\u0103 road\u0103 din aceast\u0103 sl\u0103nin\u0103, goal\u0103 c\u0103 nu aveam nici p\u00e2ine, nici m\u0103m\u0103lig\u0103, nici\u2026 nimic, nimic. Nu \u015ftiu dac\u0103 \u00ee\u0163i imaginezi ce \u00eenseamn\u0103 a\u015fa ceva. \u015ei atuncea maic\u0103-mea: \u201eDac\u0103 Dumnezeul meu a putut s\u0103-mi trimit\u0103 \u00een zi de Pa\u015fti sl\u0103nin\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care suntem noi acuma \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se poate m\u00e2nca porc.\u201d \u015ei a abandonat problema cusher.<\/p>\n<p>Eu am fost un copil foarte boln\u0103vicios. Din p\u0103rin\u0163i b\u0103tr\u00e2ni, \u00eenst\u0103ri\u0163i, dar foarte boln\u0103vicios. De exemplu am avut scarlatin\u0103 cu difterie, cu tuse convulsiv\u0103 \u015fi cu dizenterie \u00eentr-un ciclu. Am \u00eenceput la patru ani cu tuse convulsiv\u0103, n-am ie\u015fit din ea \u015fi am intrat \u00een scarlatin\u0103. \u00cen pat cu scarlatin\u0103 am f\u0103cut difterie \u015fi \u00een covalescen\u0163\u0103 am f\u0103cut dizenterie. Asta se \u00eent\u00e2mpla din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een iarn\u0103, iar \u00een iarn\u0103 cu dizenteria am \u00eemboln\u0103vit toat\u0103 casa. \u015ei pe mama \u015fi pe servitoare, pe toat\u0103 lumea. S-a f\u0103cut spital de izola\u0163ie \u00een cas\u0103. S-au angajat ni\u015fte infirmiere, venea doctorul, c\u0103 trebuia de fapt s\u0103 fiu dus\u0103 la spital cu boala asta, dar av\u00e2nd \u00een vedere banii tat\u0103lui meu, s-a putut organiza un minispital acas\u0103. Deci am avut o copil\u0103rie foarte abundent\u0103, cu p\u0103rin\u0163i \u00eenst\u0103ri\u0163i, cu prestigiul lui taic\u0103-meu, a c\u0103rui firm\u0103 a fost La Americanu\u2019, la acest hotel, care altul mai mare \u00een ora\u015f nu exista. Mai existau \u00eenc\u0103 unul sau dou\u0103, dar nu aveau nici alea mai mult dec\u00e2t 12 camere, pentru c\u0103 practic ora\u015ful \u00een anii copil\u0103riei mele avea 13 000 de locuitori din care cca 5000 evrei.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong>Guvernant\u0103 avea\u0163i?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu, n-aveam guvernant\u0103 pentru c\u0103 se ocupa maic\u0103-mea de mine cu germana ei. Aveam \u00eentotdeauna mul\u0163i servitori \u015fi chelneri la restaurant \u015fi cameriste la hotel \u015fi fete \u015fi buc\u0103t\u0103reas\u0103 la buc\u0103t\u0103rie. Rom\u00e2ne\u015fte am \u015ftiut eu numai ceea ce am \u00eenv\u0103\u0163at prin servitori, c\u0103 gr\u0103dini\u0163a am f\u0103cut-o cu profil ebraic.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> A\u0163i f\u0103cut \u015fi ebraic\u0103?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Ei am f\u0103cut foarte pu\u0163in\u0103 ebraic\u0103. N-a\u015f putea spune c\u0103 \u015ftiu ebraic\u0103. C\u00e2nd am fost \u00een Israel, \u00een \u201986 \u015fi am stat 3 luni \u00een Israel, poftit\u0103 de prieteni, colegi de servici, c\u0103 nu am rude, m-am descurcat mai mult cu m\u00e2inile dec\u00e2t cu\u2026 A\u015fa. \u015ei cum erau \u00eenc\u0103 destul de mul\u0163i rom\u00e2ni pe acolo, pe de o parte, \u015fi cu idi\u015f care e pentru mine limb\u0103 curent\u0103, a mers.<\/p>\n<p>Condi\u0163iile s-au tot \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it. Eu am dat admitere la liceul Doamna Maria \u00een 1940 \u00een prim\u0103var\u0103 \u015fi am intrat \u015fi \u00een toamn\u0103 c\u00e2nd m-am dus \u00een \u015fcoal\u0103 \u00een clasa \u00eent\u00e2i am fost dat\u0103 afar\u0103 din \u015fcoal\u0103 ca to\u0163i ceilal\u0163i copii evrei care eram acolo. Clasa noastr\u0103 era la etajul II \u015fi dup\u0103 ce a ie\u015fit directoarea \u015fi cu diriginta care au anun\u0163at c\u0103 copiii evrei s\u0103 plece acas\u0103 p\u00e2n\u0103 la noi ordine, [7] au venit din clasele mari \u015fi ne-au dat de-a berbeleacul pe sc\u0103ri \u015fi au aruncat dup\u0103 noi cu ghiozdanele \u015fi a fost una din primele manifest\u0103ri de huliganism directe asupra mea. Deci din \u201940 p\u00e2n\u0103 \u00een \u201941 mi-au luat p\u0103rin\u0163ii o preparatoare. Afacerile de-acuma erau foarte sc\u00e2r\u0163\u00e2ite, hotelul a fost oarecum blocat de poli\u0163ia legionar\u0103, care \u00eens\u0103 dup\u0103 rebeliunea din ianuarie \u201941 au fost m\u0103tr\u0103\u015fi\u0163i, \u00eens\u0103 condi\u0163iile generale nu s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it ca prigoan\u0103 rasial\u0103, doar c\u0103 n-a mai fost violen\u0163a aia specific\u0103 a legionarilor. Dar la ordinul care a fost pentru toat\u0103 Bucovina de deportare \u00een octombrie, \u00een trei zile tot ora\u015ful, chiar \u015fi cei din spitale \u015fi v\u00e2rfurile cet\u0103\u0163ene\u015fti care pl\u0103teau impozite mari, intelectualii, toat\u0103 lumea a fost deportat\u0103. N-a r\u0103mas nici o vie\u0163uitoare evreiasc\u0103 \u00een Suceava atunci pe loc. Ce s-a mai \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 aia, dac\u0103 au mai reu\u015fit s\u0103 se strecoare ceva \u00een mod special nu \u015ftiu, n-am \u00eent\u00e2lnit. Tot ora\u015ful a fost cur\u0103\u0163at. Primul traumatism, primul meu \u015foc la 12 ani, c\u0103 at\u00e2ta aveam atunci, a fost c\u00e2nd ne-a \u00eenc\u0103rcat din vagoane din alea de vite c\u00e2te 80-100 \u00eentr-un vagon de n-aveai nici cum s\u0103 \u015fezi, d-ar\u0103mite s\u0103 te \u00eentinzi.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Cum s-a \u00eent\u00e2mplat? A venit un ordin de deportare?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> A venit un decret guvernamental cu e\u015falonare, cu programare la calea ferat\u0103 de vagoane, cu jandarmi \u015fi cu poli\u0163ie care au fost implica\u0163i \u00een aceast\u0103 ac\u0163iune \u015fi toat\u0103 lumea a trebuit s\u0103 fie pe str\u0103zi \u00een decurs de trei zile. Strada noastr\u0103 a fost \u00een ziua a doua. Deci din 9 p\u00e2n\u0103 \u00een 11 octombrie a fost deportat ora\u015ful Suceava, dar strada noastr\u0103 a fost \u00een 10 octombrie. Tot ce exista \u00een aceast\u0103 cas\u0103, adic\u0103 dotarea hotelului, dotarea restaurantului cu mobil\u0103, lenjerie, tac\u00e2muri, m\u0103 rog, tot ce exista a r\u0103mas pe loc \u015fi a fost predat. A venit un responsabil de la prim\u0103rie care a preluat cheile. Noi am plecat cu ni\u015fte valize, destul de grele \u00eentr-adev\u0103r, valize \u00een care am putut lua\u2026 ni s-a atras aten\u0163ia\u2026 Mai \u00eent\u00e2i a venit cineva de la banc\u0103 [8] \u2013 se \u015ftia c\u0103 tat\u0103l meu are aur &#8211; \u015fi au venit \u015fi au luat c\u00e2t s-a putut, iar la plecare am plecat \u00eenc\u0103rca\u0163i cu ni\u015fte bagaje pe care bine\u00een\u0163eles c\u0103 pe drum nimeni nu le-a mai putut c\u0103ra. Dar primul meu \u015foc a fost, c\u00e2nd ne \u00eenc\u0103rcau \u00een vagoane cu teribil de mult\u0103 armat\u0103 \u015fi poli\u0163ie \u00een jurul acestor vagoane, cu pu\u015ftile mobilizate c\u0103tre noi, au fost c\u00e2inii. Oamenii aveau c\u00e2ini, c\u00e2inii s-au \u0163inut dup\u0103 st\u0103p\u00e2ni \u015fi c\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 au intrat \u00een aceste vagoane se c\u0103\u0163\u0103rau \u015fi ei \u00een vagoane \u015fi atuncea \u00eei goneau, cum \u00eei goneau, dar nu se l\u0103sau goni\u0163i \u015fi \u00eei \u00eempu\u015fcau. \u0102sta a fost primul meu \u015foc c\u00e2nd \u00eempu\u015fcau c\u00e2inii. Pe al nostru, care a tr\u0103it \u00eenaintea mea \u00een gospod\u0103ria noastr\u0103, tata l-a adus de zestre. Un maidanez, nu cine \u015ftie ce, dar l-a adus tata. \u0102la a murit chiar \u00een \u201941, \u00een var\u0103 \u015fi n-apucasem s\u0103 lu\u0103m alt c\u00e2ine, dar mi-a fost destul pentru c\u00e2inii celorlal\u0163i. Ei, am c\u0103l\u0103torit, n-a\u015f putea la ora asta s\u0103 spun c\u00e2te zile \u015fi c\u00e2te nop\u0163i. Tot mi\u015fc\u00e2nd vagoanele astea de pe o linie pe alta ca s\u0103 treac\u0103 alte trenuri, f\u0103r\u0103 s\u0103 ni se dea absolut nimic, nici ap\u0103, nici m\u00e2ncare. Noi aveam provizii oarecum c\u0103 ni s-a atras aten\u0163ia s\u0103 avem m\u00e2ncare pe trei zile. Ei noi am avut ceva m\u00e2ncare, dar n-a mai avut importan\u0163\u0103 aceast\u0103 m\u00e2ncare. Ne-au desc\u0103rcat la Atachi, pe malul Nistrului, \u00een Basarabia. Ploua, octombrie. Pe malul Nistrului, un noroi fantastic \u015fi noi \u00een noroiul \u0103la care fusese \u00eenainte c\u0103lcat de al\u0163ii. Era ceva o mocirl\u0103, ceva de groaz\u0103. Atunci peste Nistru nu exista pod. Erau ni\u015fte plute improvizate pe ni\u015fte b\u0103rci mari \u015fi v\u00e2sleau militarii p\u00e2n\u0103 pe malul cel\u0103lalt. \u00cen Atachi acolo era, eu \u0163in minte \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, un locotenent Marino, care avea misiunea de a prelua toate actele \u015fi bijuteriile care mai existau pe oameni, c\u0103 atunci c\u00e2nd a venit banca ca s\u0103 le d\u0103m aurul au r\u0103mas p\u0103rin\u0163ii cu verighetele pe ei, \u015ftiu eu, un l\u0103n\u0163i\u015for, ce mai aveau. Ei de data asta s-a predat tot inclusiv buletinele de identitate \u015fi actele de na\u015ftere \u015fi ce mai aveau p\u0103rin\u0163ii mei, c\u0103 eu n-a\u015f putea s\u0103 spun ce documente aveau.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Cu banii ce s-a \u00eent\u00e2mplat? Avea\u0163i bani la dumneavoastr\u0103?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Noi aveam bani rom\u00e2ne\u015fti. Ni s-au cerut s\u0103-i d\u0103m. Oarecum nu s-au predat chiar to\u0163i banii, dar c\u00e2nd am ajuns dincolo au fost \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i, da\u0163i pe la tot felul de solda\u0163i care ne m\u00e2nau \u00een profunzimea Transnistriei.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Au fost schimba\u0163i cumva sau au r\u0103mas banii rom\u00e2ne\u015fti?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Pe moment n-au fost schimba\u0163i, dar pe urm\u0103 teoretic, mult mai t\u00e2rziu, cine ar mai fi avut bani au fost schimba\u0163i \u00een ni\u015fte m\u0103rci de r\u0103zboi, m\u0103rci din ale nem\u0163e\u015fti, dar noi n-am avut ce s\u0103 mai schimb\u0103m c\u0103 eram de acuma lipi\u0163i p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Nu v-am \u00eentrebat cine din familia dumneavoastr\u0103 a fost deportat.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> P\u0103i am fost eu cu p\u0103rin\u0163ii. Au fost fra\u0163ii tat\u0103lui cu copiii lor \u015fi cu copiii copiilor lor, au fost veri, au fost nepo\u0163i de-ai lui tata, familia a fost foarte mare, vreo 19 persoane au fost.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> To\u0163i locuitori au ora\u015fului Suceava?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Ai ora\u015fului Suceava, da. Surorile mamei spre norocul lor, una a locuit la Boto\u015fani \u015fi una a locuit la Craiova \u015fi astea nu au fost deportate. \u015ei dup\u0103 o perioad\u0103 foarte \u00eendelungat\u0103, cred c\u0103 dup\u0103 un an sau chiar mai mult, s-a putut oarecum lua leg\u0103tura cu aceste rude prin militarii, care f\u0103ceau oficiul \u0103sta, care erau cinsti\u0163i: luau bani de la rude \u015fi mergeau pe jum\u0103tate \u015fi jum\u0103tate predau la adresa la care era indicat, dar asta numai cei foarte credincio\u015fi \u015fi con\u015ftiincio\u015fi o f\u0103ceau. Restul luau banii \u015fi f\u0103-le ceva! C\u0103 oricum traficul \u0103sta era clandestin. La m\u0103tu\u015fa mea din Craiova nu s-a ajuns, s-a ajuns numai la aia din Boto\u015fani, care a f\u0103cut c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri de a ne trimite bani \u015fi de vreo dou\u0103 ori ne-au parvenit \u00eentr-adev\u0103r c\u00e2te 3000 de lei.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> \u00cen vagoane a\u0163i stat cu \u00eentreaga familie sau numai dumneavoastr\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu, au fost cam to\u0163i \u00een vagon, dar dup\u0103 aia ne-a transferat la Moghilev. La Moghilev ne-au cazat \u00eentr-o fost\u0103 cazarm\u0103, care n-avea geamuri, n-avea u\u015fi, era dup\u0103 bombardament, devastat\u0103 \u015fi acolo erau \u00eenghesui\u0163i mii \u015fi mii de oameni. Nici acolo nu era spa\u0163iu unde s\u0103 te \u00eenv\u00e2r\u0163i, dar acolo ne-am \u00eenv\u0103lm\u0103\u015fit, ne-am amestecat, ne-am pierdut unii de al\u0163ii. Dar cu p\u0103rin\u0163ii mei am r\u0103mas destul de aproape. Se formau convoaie \u015fi ne m\u00e2nau \u00een convoaie \u00een profunzimea Transnistriei pe etape. N-a\u015f putea s\u0103 spun localit\u0103\u0163ile de pe traseu pe unde am umblat. Am ajuns \u00een final \u00een Lucine\u0163 care era o localitate mic\u0103. C\u00e2nd s-au organizat rom\u00e2nii, c\u0103 mai \u00eent\u00e2i era mixture, nu era \u00eemp\u0103r\u0163eala f\u0103cut\u0103 \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi nem\u0163i cu privire\u2026 p\u00e2n\u0103 la Bug \u015fi dincolo de Bug. Dar c\u00e2nd au f\u0103cut aceast\u0103 delimitare \u015fi spa\u0163iu dintre Nistru \u015fi Bug denumit Transnistria a revenit sub administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 cu Alexianu rezident \u015fi cu capitala, mi se pare, la Tiraspol, atuncea am reu\u015fit s\u0103 afl\u0103m \u015fi noi care era organizarea adminstrativ\u0103. Era jude\u0163ul Moghilev, raionul Kopaigorod, comuna Lucine\u0163, satul Gorai. Cred c\u0103 a durat vreo 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mersul pe traseul \u0103la, care era ca o Golgot\u0103, pe ploaie, cu bagajele de care te desp\u0103r\u0163eai greu, practic nu le puteai c\u0103ra valizele. Cine putea c\u0103ra valize la deal pe ploaie \u00een clisa aia care se lipea de \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte? Noi nici nu eram \u00eenc\u0103l\u0163a\u0163i cu \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte potrivit\u0103, eram cu \u015fo\u015foni. Ei \u015fo\u015fonii \u0103ia s-au f\u0103cut ferfeni\u0163\u0103 foarte rapid. Pe traseu taic\u0103-meu a f\u0103cut o criz\u0103 de rinichi \u015fi pe traseu noi eram \u00een general caza\u0163i \u00een grajdurile colhozurilor, care nu mai aveau animale, dar nu erau nici cur\u0103\u0163ate, mai aveau toat\u0103 murd\u0103ria r\u0103mas\u0103 cu paie, cu ce era pe acolo. Dar noi eram dup\u0103 mar\u015furile astea de zeci de kilometrii at\u00e2t de obosi\u0163i, \u00eenc\u00e2t nici nu ne mai interesa. Eram ferici\u0163i c\u0103 puteam s\u0103 g\u0103sim spa\u0163iu unde s\u0103 ne a\u015fez\u0103m. Ei, \u00eentr-o situa\u0163ie din asta taic\u0103-meu a f\u0103cut o criz\u0103 din asta de piatr\u0103 la rinichi \u015fi \u00een apropiere de re\u015fedin\u0163a aia a grajdului, colhozului erau locuin\u0163e. \u015ei am g\u0103sit o femeie pe care am reu\u015fit noi prin semne s-o facem, c\u0103 nimeni nu \u015ftia ruse\u015fte, am reu\u015fit prin semne s-o facem s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 despre ce e vorba \u015fi ne-a b\u0103gat \u00een cas\u0103 la ea. \u015ei l-a pus pe taic\u0103-meu cu fundul pe un cazan de ap\u0103 fierbinte \u015fi a tot ad\u0103ugat ap\u0103 fierbinte \u015fi a eliminat piatra. Nici p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi n-a\u015f putea s\u0103 spun cine era aceast\u0103 femeie, ce calificare avea, cum de a \u015ftiut ce s\u0103 fac\u0103, c\u0103 noi n-am \u015ftiut ce s\u0103 facem. A doua zi bine\u00een\u0163eles cu sechelele de dup\u0103 eliminarea pietrei s-a mers \u00een continuare \u00een convoi. Nu mai spun ce scene de groaz\u0103 erau. O femeie care abia n\u0103scuse avea un pachet, un copila\u015f \u00een bra\u0163e, b\u0103rbatu-s\u0103u nici nu era cu ea, era undeva la T\u00e2rgu Jiu \u00eentr-un lag\u0103r luat la munc\u0103 \u015fi ea, numai cu copilul. Nu mai putea s\u0103 \u00eenainteze \u015fi atuncea un soldat a apucat copilul de cap a\u015fa frumos din bra\u0163ele ei, a tras c\u00e2rpele alea de pe el, l-a rupt \u015fi l-a aruncat \u00een c\u00e2mp. Mort? Viu? Dar \u00een orice caz a f\u0103cut gestul \u0103sta cu picioru\u015fele copilului. Femeia a \u00eennebunit, a \u00eennebunit pur \u015fi simplu \u015fi a \u00eenceput s\u0103 \u0163ipe, s\u0103 se t\u0103v\u0103leasc\u0103 acolo pe jos \u015fi a fost \u00eempu\u015fcat\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Mureau mul\u0163i oameni?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> R\u0103m\u00e2neau oameni pe drum \u015fi se auzeau dup\u0103 aia \u00eempu\u015fc\u0103turi pentru c\u0103 erau din acei care nu mai puteau s\u0103 \u00eenainteze. Erau v\u00e2rstnici, erau invalizi, erau\u2026 neputincio\u015fi care nu puteau s\u0103 \u00eenainteze sute \u015fi sute de kilometri \u015fi parc\u0103 \u015fi anume clima era a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t \u00een octombrie-noiembrie \u0103la era ploaie \u015fi lapovi\u0163\u0103 tot timpul.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Ce se \u00eent\u00e2mpla cu cei care mureau pe drum?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu \u015ftiu, nu \u015ftiu ce se \u00eent\u00e2mpla cu ei. Practic \u00een v\u0103zul nostru nu-i \u00eengropa nimeni. Poate veneau din urm\u0103 \u015fi \u00eei adunau \u00een vreun fel, dar eu nu \u015ftiu s\u0103 spun ce se \u00eent\u00e2mpla cu ei.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> \u015eti\u0163i cam c\u00e2\u0163i oameni erau \u00een convoiul dumneavoastr\u0103?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Erau de ordinul zecilor de mii, erau convoaie care se \u00eentindeau pe kilometri, convoaie imense. Teoretic un convoi ar fi avut 5000, dar erau \u015fi mai mul\u0163i, erau \u015fi mai pu\u0163ini. Se mai pierdeau pe drum. Ne b\u0103ga cumva unde erau ni\u015fte\u2026 pe traseul nostru, pe teritoriul Ucrainei am g\u0103sit foarte multe cl\u0103diri mari \u00een ruin\u0103, probabil ca urmare a luptelor care au fost \u015fi \u00een aceste cl\u0103diri ne b\u0103gau, ne cazau. Cred \u00eens\u0103, c\u0103 \u00eenaintea noastr\u0103 au fost multe alte convoaie fiindc\u0103 erau deja destul de avizate, autorit\u0103\u0163ile alea locale. Pe traseu erau posturi de jandarmi cu c\u00e2te un plutonier major \u015fef de post \u015fi comandamente nem\u0163e\u015fti care tot aveau grade medii \u015fi inferioare, n-aveau ofi\u0163eri mari. \u015ei colaborau \u00een a face cur\u0103\u0163enie. Noi care am avut \u015fi ni\u015fte valize \u015fi ni\u015fte rucsacuri pe traseu pentru\u2026 acolo unde tata a eliminat piatra am l\u0103sat un costum de haine b\u0103rb\u0103tesc. Merita. Erau \u015fi ni\u015fte c\u0103ru\u0163e care \u00eenso\u0163eau convoaiele, dar erau pu\u0163ine c\u0103ru\u0163e. Ar fi trebuit \u00een aceste c\u0103ru\u0163e s\u0103 \u00eencarce oamenii care nu puteau merge pe jos, dar erau absolut insuficiente \u015fi unii \u00ee\u015fi mai puneau bagajele \u00een aceste c\u0103ru\u0163e. \u015ei ca s\u0103 po\u0163i s\u0103 pui bagajele \u00een aceste c\u0103ru\u0163e, care erau conduse de militari, iar\u0103\u015fi d\u0103deai obiecte de valoare: o hain\u0103 de blan\u0103, ni\u015fte cizme, ni\u015fte\u2026 \u015ftiu eu, ce mai aveai ca s\u0103 te lase s\u0103 pui valiza acolo. Asta mergea pe o por\u0163iune c\u0103 pe alt\u0103 por\u0163iune se schimbau conduc\u0103torii c\u0103ru\u0163elor sau chiar atelajele se schimbau, c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, c\u00e2nd am ajuns la destina\u0163ie, am ajuns practic cu ce era pe noi.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Care era atitudinea popula\u0163iei locale \u00eent\u00e2lnite pe drum? Mi-a\u0163i povestit de b\u0103tr\u00e2na aceasta, doamna aceasta care l-a ajutat pe tat\u0103l dumneavoastr\u0103.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 Ucraina era extraordinar de traumatizat\u0103 dup\u0103 colectiviz\u0103rile for\u0163ate care au fost prin anii \u201933 \u015fi care s-au produs cu o brutalitate nemaipomenit\u0103. \u015ei nem\u0163ii au fost a\u015ftepta\u0163i ca ni\u015fte Dumnezei acolo, iar toat\u0103 Ucraina practic, dup\u0103 foarte pu\u0163ine lupte, a fost cedat\u0103. Dar b\u0103rba\u0163ii localnici fiind \u00een Armata Ro\u015fie, c\u00e2\u0163i or fi dezertat, pu\u0163ini, eu am \u00eent\u00e2lnit foarte pu\u0163ini, erau pleca\u0163i \u00een armat\u0103, iar localit\u0103\u0163ile astea mici de care am avut noi parte \u2013 c\u0103 noi am stat pu\u0163in \u00een Moghilev, acolo s-au mai organizat dup\u0103 aia \u2013 au fost sate cu femei, copii \u015fi b\u0103tr\u00e2ni. Practic f\u0103r\u0103 b\u0103rba\u0163i, iar cei care au dezertat din armata sovietic\u0103 \u015fi au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 \u00eenapoi prin localit\u0103\u0163ile lor au devenit mili\u0163ieni localnici, care au fost mai cruzi \u015fi mai r\u0103i dec\u00e2t jandarmii, de o cruzime fantastic\u0103. Pur \u015fi simplu sadici. Pe parcurs \u00eens\u0103, popula\u0163ia s-a l\u0103murit de binefacerile armatei nem\u0163e\u015fti pentru c\u0103 \u015fi nem\u0163ii \u015fi apoi rom\u00e2nii au promis \u0163\u0103ranilor p\u0103m\u00e2nt. Ei au crezut c\u0103 vor c\u0103p\u0103ta p\u0103m\u00e2nturile pe care le-au avut, li s-au dat ni\u015fte p\u0103m\u00e2nturi p\u00e2rloag\u0103 cu condi\u0163ia ca s\u0103 munceasc\u0103 mai departe la colhozurile care erau unit\u0103\u0163i organizate \u015fi cu utilaje care n-au plecat, pentru c\u0103 ru\u015fii \u00een retragere au luat utilaje \u015fi au distrus utilaje. Dar c\u00e2te un tractor, c\u00e2te o ma\u015fin\u0103 au mai r\u0103mas. Ei, li s-a promis \u015fi li s-au dat \u00eentr-adev\u0103r ni\u015fte p\u0103m\u00e2nturi cu bolovani, cu r\u0103d\u0103cini de pomi, ni\u015fte pr\u0103p\u0103dite de parcele cu condi\u0163ia s\u0103 lucreze la colhoz. Practic ei n-au avut cu ce s\u0103-\u015fi lucreze p\u0103m\u00e2nturile care li s-au dat \u015fi nici cu cine s\u0103 lucreze \u015fi nici semin\u0163e. A\u015fa c\u0103 alea au r\u0103mas p\u00e2rloag\u0103. \u00cen schimb au avut obliga\u0163ia pentru ce li s-a dat \u2013 au r\u0103mas s\u0103 lucreze la colhoz f\u0103r\u0103 plat\u0103. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r au lucrat la colhoz \u00een anul \u201942 c\u0103 noi am fost din \u201941 \u00een iarn\u0103. \u00cen \u201942 oamenii au mai tr\u0103it din rezervele pe care le aveau \u015fi au lucrat la colhoz. \u00cen m\u0103sura \u00een care putea s\u0103 lucreze acea for\u0163\u0103 de munc\u0103 care a r\u0103mas \u00een sate. Lucr\u00e2nd la colhoz nu li s-a dat nimic, pentru ca \u00een iarna lui \u201942 spre \u201943 s\u0103 izbucneasc\u0103 foamete colectiv\u0103. Deci au suferit de foame \u015fi deporta\u0163ii \u015fi localnicii. Mizeria localnicilor era de nedescris pentru c\u0103 pornea de la o baz\u0103 de mare mizerie \u015fi a fost pur \u015fi simplu semnificativ\u0103 participarea afectiv\u0103 a omului simplu ucrainean la necazurile deporta\u0163ilor. Noi am mers din localitate \u00een localitate, m\u00e2na\u0163i cum am fost m\u00e2na\u0163i, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am fost \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i prin diverse comune luate \u00een eviden\u0163\u0103 \u015fi cu strict\u0103 interdic\u0163ie de a p\u0103r\u0103si localit\u0103\u0163ile \u015fi caza\u0163i \u00eentr-un grajd de unde, cu admnistra\u0163ia care \u00eentre timp s-a l\u0103murit a fi rom\u00e2neasc\u0103, nem\u0163ii au scos b\u0103rba\u0163ii buni de munc\u0103 \u015fi fetele tinere cu promisiunea de nu \u015ftiu ce, c\u0103 le duc \u00een ni\u015fte fabrici. Le-au scos \u015fi a r\u0103mas o popula\u0163ie destul de chinuit\u0103, ori b\u0103tr\u00e2ni ori invalizi ori copii. \u00centr-o cas\u0103 tot a\u015fa din asta fost\u0103 a colhozului, n-am s\u0103 uit o scen\u0103 formidabil\u0103: dirigintele po\u015ftei din ora\u015f, domnul Godel, o persoan\u0103 din aia austriac\u0103, cult\u0103, cu o doamn\u0103, o nevast\u0103 cu o hain\u0103 de blan\u0103. A izbucnit tifosul. Nu v\u0103 mai spun de condi\u0163ii de igien\u0103 \u2013 p\u0103duchi cu nemiluita. Doamna Godel a murit acolo printre noi c\u0103 eram \u00een \u00eenc\u0103perile alea om l\u00e2ng\u0103 om.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Asta unde? Deja \u00een lag\u0103rul de la Lucine\u0163?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> De la Gorai, de la Gorai. Om l\u00e2ng\u0103 om eram \u015fi la un moment dat eram la un perete \u015fi la cel\u0103lat perete \u015fi pe mijloc era o minim\u0103 trecere. Am ie\u015fit eu prin aceast\u0103 minim\u0103 trecere \u015fi am v\u0103zut ceva ca ni\u015fte furnici multe, multe, multe, care plecau. \u015ei c\u00e2nd m-am uitat mai bine ie\u015feau din buclele paltonului de astrahan al doamnei Godel, care murise de tifos \u015fi ace\u015fti p\u0103duchi, care locuiau \u00een hainele ei, ie\u015feau de acolo \u015fi plecau s\u0103 se \u00eempr\u0103\u015ftie mai departe. Dar plecau \u00eentr-un \u015fir ca de furnici cum vezi la un moment dat \u015firul de furnici. Alt\u0103 imagine care m\u0103 urm\u0103re\u015fte din copil\u0103rie. Prima a fost treaba cu c\u00e2inii, a doua a fost criza de rinichi a lui taic\u0103-meu, a treia a fost treaba asta cu p\u0103duchii \u0103ia care plecau, p\u0103r\u0103seau corpul \u00eenainte de a muri. C\u00e2nd \u00eencepea s\u0103 se r\u0103ceasc\u0103 p\u0103duchii plecau. \u015ei plecau la al\u0163ii c\u0103rora le transmiteau tifosul, dar erau mai mul\u0163i care aveau tifos acolo \u00een perioada asta. Tifos a f\u0103cut \u015fi maic\u0103-mea. Dar \u00eentre timp oamenii nu erau chiar strict p\u0103zi\u0163i, era c\u00e2te un soldat acolo c\u0103ruia i se tot d\u0103dea ceva \u015fi care te l\u0103sa \u00een pace. \u015ei mai umblau oamenii prin sat s\u0103 caute m\u00e2ncare. La \u00eenceput \u00een \u201942 mai g\u0103seai ceva de m\u00e2ncare, dar g\u0103seai nu cu bani, nici nu prea aveau oamenii bani. Banii rom\u00e2ne\u015fti nu erau, bani nem\u0163e\u015fti oficial nu-\u0163i schimba nimeni \u00een localit\u0103\u0163ile astea mititele. Zamineat \u2013 la schimb. \u015ei d\u0103deai lucruri mari pe o cantitate mai mare de cartofi \u015fi lucruri mai mici pentru o cantitate mai mic\u0103 de cartofi. Dar cam asta era. Ei, \u00een condi\u0163iile astea la marginea satului am g\u0103sit noi o femeie cu trei copii, cu b\u0103rbatul plecat \u00een r\u0103zboi. S\u0103rac\u0103, s\u0103rac\u0103 lipit\u0103. Fiica cea mai mare avea v\u00e2rsta mea 12-13 ani. Urmau al\u0163ii mai mici, Vanka cel mai mic avea 3 ani. \u015ei care ne-a primit cu chirie, dar noi nu aveam din ce s\u0103 pl\u0103tim chirie \u015fi tot pe obiecte am mers. Orice era mare lucru, o bluz\u0103, un maieu, ni\u015fte ciorapi, totul era obiect de schimb. Pe urm\u0103 am reu\u015fit noi s\u0103 facem leg\u0103tura cu sora mamei mele de la Boto\u015fani care ne mai trimitea bani \u015fi banii care \u00eei primeam noi \u00eei d\u0103deam ei. \u015ei am ajuns la o convie\u0163uire, dar asta a fost un noroc, ca s\u0103 zic a\u015fa, strict personal al familiei noastre. \u00cenc\u0103perea era o camer\u0103 cu dou\u0103 ochiuri de geam mititele, cu lut pe jos. Eu am \u00eenv\u0103\u0163at teribil de repede ruse\u015fte \u00een sensul demonstr\u0103rii: asta se cheam\u0103 lingur\u0103, asta se cheam\u0103 mas\u0103, asta se cheam\u0103\u2026A\u015fa. \u015ei fiind copil printre copii la un moment dat m-am \u00eemprietenit cu copii care m-au \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi s\u0103 citesc ruse\u015fte. \u015ei mergeam cu copiii \u0103\u015ftia \u015fi cu copiii vecinilor, care erau cam tot pe aceea\u015fi teap\u0103, mergeam la p\u0103dure la cules de ciuperci, la cules de fructe de p\u0103dure. Din prim\u0103var\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een toamn\u0103 eram dup\u0103 aprovizionare din asta nature. Mama mea a f\u0103cut tifosul exantematic \u015fi a ie\u015fit din el complet emaciat\u0103. Ea era foarte gras\u0103 \u015fi s-a \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it, iar taic\u0103-meu pur \u015fi simplu s-a \u00eenchircit \u015fi nici nu mai circula.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Tifosul mamei cum l-a\u0163i tratat?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu l-am tratat. \u015ei eu am f\u0103cut tifos. Eu am f\u0103cut tifos \u00een sensul c\u0103, fiind cu febr\u0103, am c\u0103zut \u00een tind\u0103. Casa era format\u0103 dintr-un antreia\u015f, o camer\u0103 \u00een dreapta, o camer\u0103 \u00een st\u00e2nga. Una din ele era locuit\u0103 de familie \u015fi cealalt\u0103 ne-au dat-o cu chirie. Asta era toat\u0103 cl\u0103direa cu paie, acoperi\u015f de paie \u015fi cu lut pe p\u0103m\u00e2nt. \u00cen \u00eenc\u0103perea unde st\u0103tea propriet\u0103reasa nu exista sob\u0103, plit\u0103, exista sistemul cuptor \u2013 o bolt\u0103 cu un trepied pe care se fierbea c\u00e2nd era mai pu\u0163in \u015fi pe care se \u00eencingea tot cuptorul c\u00e2nd se putea g\u0103ti mai mult sau face p\u00e2ine. \u00cen dosul hornului era o platform\u0103 care se \u00eenc\u0103lzea de la cuptorul \u0103la \u015fi eu m-am trezit acolo sc\u0103rpin\u00e2ndu-m\u0103. C\u00e2nd m-au v\u0103zut c\u0103 am tifos, m-au urcat pe cuptor acolo, m-au acoperit cu un cojoc de-al lor plin de p\u0103duchi &#8211; trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 p\u0103duchii ne-au \u00eenso\u0163it tot timpul \u015fi i-am adus \u00een \u0163ar\u0103 c\u00e2nd am venit. \u015ei m-au tratat cu bor\u015f. La febr\u0103 mare, zic ei c\u0103 mi-au dat bor\u015f. Ei, maic\u0103-mea la r\u00e2ndul ei tratat\u0103 cu bor\u015f. Interesant taic\u0103-meu n-a f\u0103cut tifos, \u00een schimb a \u00eenceput s\u0103 nu mai umble. Ce s\u0103 v\u0103 spun am descoperit \u00een prim\u0103vara lui \u201943 o gr\u0103mad\u0103 imens\u0103 de cartofi care n-au fost ridica\u0163i la timp de pe c\u00e2mp \u015fi care au degerat. \u015ei am \u00eenceput s\u0103 g\u0103tim cartofii \u0103ia degera\u0163i, s\u0103 facem chiftelu\u0163e de cartofi degera\u0163i pe o tabl\u0103 \u015fi s-a pornit o diaree colectiv\u0103 \u015fi closetele de acolo \u00eensemnau o groap\u0103 undeva \u00een fundul gr\u0103dinii \u00eenconjurat\u0103 de ni\u015fte be\u0163e de la floarea soarelui sau de la porumb. Liber \u015fi cu o sc\u00e2nduric\u0103 peste acea groap\u0103. \u015ei periodic se astupa aceast\u0103 groap\u0103, se f\u0103cea alt\u0103 groap\u0103. \u0102sta era closetul lor \u00een sat acolo. Bine\u00een\u0163eles neacoperit. Ni\u015fte viscole \u015fi ni\u015fte z\u0103pezi care \u00eencepeau prin octombrie, se terminau prin mai, de care e greu s\u0103 v\u0103 povestesc. La un moment dat binen\u0163eles c\u0103 hainele de pe noi s-au rupt, s-au distrus \u015fi aveam mai multe din astea de l\u00e2n\u0103, tricotaje. \u015ei am g\u0103sit \u00een pod la propriet\u0103reasa noastr\u0103 o roat\u0103 de la o biciclet\u0103 stricat\u0103 cu spi\u0163e. \u015ei am scos aceste spi\u0163e de la roat\u0103 \u015fi le-am ascu\u0163it pe o piatr\u0103 \u015fi la cald le-am \u00eencovoiat la capete, le-am f\u0103cut o bucl\u0103 \u015fi mi-am f\u0103cut andrele. \u015ei am \u00eenceput s\u0103 tricotez, din mai multe \u015fi mai multe culori s\u0103 fac o hain\u0103 purtabil\u0103 \u015fi pntru mine \u015fi pentru tata. C\u0103 noi tot drumul c\u00e2t am umblat, umblam cu c\u00e2teva r\u00e2nduri de haine suprapuse peste noi. \u015ei \u00een final cu palton, dar paltoanele alea s-au cam terminat, c\u0103 ele au folosit \u015fi ca a\u015fternut \u015fi ca saltele \u015fi ca tot ce vrei. Ei \u015fi c\u00e2nd au v\u0103zut \u0163\u0103ranii ce minune poate s\u0103 ias\u0103 din acele dou\u0103 andrele : \u201eF\u0103-mi \u015fi mie.\u201d Dar nu aveau l\u00e2n\u0103. Ei cultivau, aveau pe l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 o buc\u0103\u0163ic\u0103 foarte mic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt pe care de obicei cultivau c\u00e2nep\u0103. C\u00e2nepa este o plant\u0103 care cre\u015fte \u00eenalt\u0103, care are o coaj\u0103 ca de paie, dar mai groas\u0103 \u015fi \u00een\u0103untru fire. \u015ei trebuie tratat\u0103 \u00een anumit fel, \u00eenmuiat\u0103, b\u0103tut\u0103, m\u0103 rog p\u00e2n\u0103 s\u0103 ob\u0163in firele alea \u015fi dup\u0103 ce s-au ob\u0163inut firele f\u0103ceau a\u0163\u0103 pentru \u0163esut p\u00e2nza, dar \u00eenainte de a putea s\u0103 o valorifice c\u0103 a\u0163\u0103 trebuia trecut\u0103 printr-un pieptene de cuie, a\u015fa o pies\u0103 cu cuie, ca s\u0103 mai scoat\u0103 resturile de coaj\u0103 din aia de paie de pe fire. \u015ei ce r\u0103m\u00e2nea \u00een pieptene era \u015fi \u0103la valorificat \u015fi \u0103la nu se putea prelucra dec\u00e2t la fus de m\u00e2n\u0103 \u015fi din \u0103la se f\u0103ceau \u0163oale, traiste, m\u0103 rog. \u015ei alea erau pline cu buc\u0103\u0163ele mititele, mititele care te \u00een\u0163epau de-\u0163i m\u00e2ncau sufletul. \u00cenchipui\u0163i-v\u0103 fragmente de paie ascu\u0163ite care intrau \u00een degete. Ei, cu fire din alea au venit s\u0103 le facem bluze. A devenit o parnus\u0103 treaba asta pentru mine. \u015ei toat\u0103 prim\u0103vara lui \u201943 \u015fi \u00een toamn\u0103 \u0163\u0103ranii iar\u0103\u015fi au fost m\u00e2na\u0163i cu solda\u0163i s\u0103 lucreze la colhoz, numai c\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at minte. Nu mai existau unelte, se cosea manual \u015fi \u0163\u0103ranii pur \u015fi simplu coseau un r\u00e2nd paiele de jos \u015fi un r\u00e2nd numai spicele de sus \u015fi apoi paiele de jos. Spicele c\u0103deau \u015fi sute de copii alergau pe c\u00e2mp \u015fi adunau spicele alea \u015fi fugeau cu ele acas\u0103. C\u00e2nd venea c\u00e2te un soldat se oprea treaba asta, dar nu puteai s\u0103 p\u0103ze\u015fti sute de hectare. \u015ei atuncea s-a f\u0103cut \u00een toamna lui \u201943 o aprovizionare mai consistent\u0103 pentru c\u0103 dup\u0103 foametea care a fost \u00een\u2026dup\u0103 \u201942 c\u00e2nd \u0163\u0103ranii au v\u0103zut c\u0103 nu li se pl\u0103te\u015fte nimic pentru munca lor\u2026 Li se zicea c\u0103 li s-a dat p\u0103m\u00e2nt. Acuma eu v\u0103 povestesc aspecte rurale. Probabil c\u0103 fiecare v\u0103 poveste\u015fte altceva.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> M\u0103 intereseaz\u0103 foarte mult ce \u00eemi povesti\u0163i.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Bine eu acuma personific mai pu\u0163in st\u0103rile, senza\u0163iile, g\u00e2ndurile mele. Eu v\u0103 descriu situa\u0163ii. Ei \u00een condi\u0163iile astea hazaica mea a reu\u015fit s\u0103\u2026 Acolo oamenii aveau c\u00e2te un sfert de vac\u0103, c\u00e2te o jum\u0103tate de vac\u0103. Nu \u015fti\u0163i dumneavoastr\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 asta. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 omul proprietar era par\u0163ial participant la o vac\u0103 \u015fi o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 st\u0103tea la el \u015fi o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 st\u0103tea la cel\u0103lalt \u015fi apoi la cel\u0103lalt \u015fi o dat\u0103 la patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eei venea r\u00e2ndul iar. Deci avea un sfert de vac\u0103. \u00cen perioada c\u00e2nd \u0163inea sfertul \u0103la de vac\u0103 d\u0103dea c\u00e2te un pic de lapte tuturor celorlal\u0163i participan\u0163i. Ei vacile alea mai \u015fi f\u0103tau \u015fi erau \u015fi ele \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een felul \u0103sta. \u015ei hazaica noastr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu o vecin\u0103 au luat un vi\u0163el pe care noi l-am p\u0103scut copiii \u015fi \u00een prim\u0103vara lui \u201944 vaca a n\u0103scut. A\u015fa c\u0103 de acuma noi oarecum am participat cu tot ce aveam noi posibil \u015fi cu munca asta de f\u0103cut plovere din c\u00e2nepa aia nenorocit\u0103, care st\u0103tea ca dracu pe oameni, dar era o \u00eembr\u0103c\u0103minte de bine de r\u0103u \u2013 nu se putea cump\u0103ra nimic, nu exista nici un magazin \u2013 am devenit \u015fi noi beneficiarii unui jum\u0103t\u0103\u0163i de litru de lapte pe zi. Dar pentru laib\u0103rele alea, pentru ploverele alea pe care le tricotam \u015fi mama \u015fi eu, trebuie s\u0103 \u015ftii c\u0103 le tricotam la lumina lunii pentru c\u0103 se \u00eentuneca devreme. Dar nu era vorba de lumina electric\u0103, nici de gazorni\u0163\u0103 pentru c\u0103 nu era gaz de cump\u0103rat, nu era sare. Trebuia \u00een regim de candel\u0103 cu pu\u0163in ulei. Ei cine \u00ee\u015fi permitea s\u0103 foloseasc\u0103 ulei pentru iluminat. Se \u00eentuneca, se \u00eentuneca, asta era. \u015ei de atuncea eu \u015ftiu s\u0103 lucrez pe \u00eentuneric. P\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi eu tricotez citind, uit\u00e2ndu-m\u0103 la televizor sau lucr\u00e2nd pe \u00eentuneric. Nu am probleme, simt \u00een degete tricotajul \u015fi pot s\u0103-\u0163i ar\u0103t tone de tricotaje f\u0103cute de tot felul. Ei, \u00een \u201943 au \u00eenceput s\u0103 circule partizanii. Partizanii erau forma\u0163i din cei fugi\u0163i din lag\u0103re de prizonieri care s-au l\u0103murit c\u00e2t e de bun\u0103 conducerea asta nem\u0163easc\u0103 la care au sperat at\u00e2ta, plus localnici revolta\u0163i, plus c\u00e2te un ajutor venit pe calea aerului cu ceva muni\u0163ii, cu c\u00e2te un aparat de radio transmisie \u015fi recep\u0163ie, cu vagi medicamente, alea erau foarte vagi. \u015ei\u2026<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> De la d\u00e2n\u015fii a\u0163i putut afla unele informa\u0163ii despre front?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> De la ei da. Noi copiii am devenit curieri. Duceam f\u00e2\u015fii de p\u00e2nz\u0103 la sp\u0103lat \u00een sat de la r\u0103ni\u0163i \u015fi le duceam \u00eenapoi. Ei ne tot rugau s\u0103 mai aducem \u00eenc\u0103 p\u00e2nz\u0103 \u015fi care mai aveau d\u0103deau \u015fi eu ajunsesem \u00een foarte bune rela\u0163ii cu ace\u015fti copii c\u0103rora li s-a trezit sentimentul de comsomol, din care eu nu \u00een\u0163elegeam nimica, dar \u00een\u0163elegeam c\u0103 era \u00eempotriva nem\u0163ilor ceea ce era esen\u0163ial pentru mine \u015fi eram \u00een grupa asta. Deci ca s\u0103 zic moralice\u015fte am avut un oarecare suport \u015fi cred c\u0103 asta m-a \u00eent\u0103rit. \u00cen afar\u0103 de faptul c\u0103 aveam informa\u0163ii, ajunseser\u0103 ca ziua s\u0103 umble patrulele de jandarmi pe drumuri, care s\u0103 se ascund\u0103 noaptea \u015fi noaptea veneau partizanii prin sate \u015fi veneau pentru c\u0103 ei erau oarecum caza\u0163i \u00een inima mun\u0163ilor, prin p\u0103duri \u00een condi\u0163ii destul de precare, \u00een pe\u015fteri, greu. Mai ales c\u0103 Ucraina nu prea e muntoas\u0103, e mai mult deluroas\u0103 \u015fi ad\u0103posturile erau pu\u0163ine pentru ei. \u015ei veneau prin sat s\u0103 se spele. Am avut de exemplu chiar \u00een \u00eenc\u0103perea noastr\u0103 o doctori\u0163\u0103, o rusoaic\u0103 frumoas\u0103. Era un \u015fef de post la Lucine\u0163 \u2013 noi \u00een sat nu aveam dec\u00e2t doi jandarmi la prim\u0103rie care erau mai mult be\u0163i dec\u00e2t treji \u2013 \u015fi cu care te puteai \u00een\u0163elege. \u015eeful de post se numea Iliu\u0163\u0103, plutonier major, dar sergentul major, adjunctul lui, era unul Bucur, care era talpa iadului. Avea o pl\u0103cere grozav\u0103 s\u0103 adune pe cei care \u015ftia c\u0103 trebuiau s\u0103 fie \u00een colonia asta, a\u015fa se chema colonie, s\u0103-i adune la apel \u015fi s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103-i bat\u0103, f\u0103r\u0103 explica\u0163ii. \u015ei taic\u0103-meu a luat c\u00e2teva bice. Era r\u0103u \u015fi cu localnicii \u015fi tr\u0103gea ni\u015fte chefuri grozave cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarele localnice din sat care erau ni\u015fte fete destul de frumoase \u015fi apoi le b\u0103tea. Era un sadic. Ei, pe \u0103la partizanii l-au prins \u015fi l-au sp\u00e2nzurat \u00een mijlocul satului \u015fi \u00eenc\u0103 vreo doi politruci din \u0103\u015ftia, b\u0103ie\u0163i din \u0103\u015ftia ucrainieni care participau la porc\u0103riile jandarmilor.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Poli\u0163i\u015fti ucraineni?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Poli\u0163i\u015fti ucrainieni da. \u00cempreun\u0103 cu Bucur \u0103sta au mai fost sp\u00e2nzura\u0163i doi poli\u0163i\u015fti ucraineni \u00een sat la noi, la Gorai. Ei de acuma b\u0103tea un v\u00e2nt de libertate. C\u0103zuse Stalingradul, noi am aflat. Tata, care era teribil de neputincios, avea \u00eens\u0103 o for\u0163\u0103 moral\u0103 nemaipomenit\u0103 \u015fi putea s\u0103 sus\u0163in\u0103 moralul unor colectivit\u0103\u0163i \u00eentregi. Ei, taic\u0103-meu din pu\u0163inele informa\u0163ii care ne parveneau, c\u0103 nici vorb\u0103 de ziare, nici vorb\u0103 de\u2026 nimic, din pu\u0163inele informa\u0163ii, mai ales dup\u0103 ce f\u0103cusem noi leg\u0103turile astea cu partizanii \u015fi mai veneau partizanii \u015fi prin sat, am aflat mersul frontului \u015fi taic\u0103-meu\u2026 \u015etii idi\u015f?<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Dac\u0103 eu \u015ftiu idi\u015f? Nu, nu \u015ftiu.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu \u015ftii idi\u015f. Ei p\u0103cat c\u0103 \u00ee\u0163i puteam spune \u00een original cum zicea taic\u0103-meu c\u0103 \u00eei\u2026 nu, nu g\u0103sesc termenul exact. \u00cei ciop\u00e2r\u0163esc, \u00eei fac praf a\u015fa \u00een retragerile astea ale lor. \u00cen 21 martie\u2026 satul \u0103sta unde am stat eu era pe o ridic\u0103tur\u0103. Jos curgea o ap\u0103 \u015fi pe ridic\u0103tura de pe versantul \u0103l\u0103lalt era alt sat. \u00cen satul \u0103l\u0103lalt au venit ru\u015fii care \u00eempu\u015fcau \u00eencoace unde era venit\u0103 o cantitate mare de nem\u0163i. Dar erau tare am\u0103r\u00e2\u0163i nem\u0163ii \u0103ia, erau \u00eembr\u0103ca\u0163i cu cear\u015fafuri, lega\u0163i cu c\u00e2rpe la picioare, erau \u00een retragere, deja jalnici. Podul de pe Nistru iar era ocupat deja de partizani pentru c\u0103 la Moghilev au venit \u00eenainte de a se retrage to\u0163i nem\u0163ii \u015fi i-au prins \u00eentr-o pung\u0103 \u00een zona asta din Transnistria de Nord, c\u0103 zona asta-i de fapt Transnistria de Nord. I-au prins \u00eentr-o pung\u0103 \u015fi \u0103\u015ftia se mai zb\u0103teau unii, iar al\u0163ii s-au predat. De exemplu la noi \u00een casa acestei hazaice s-au ad\u0103postit \u00een martie, un martie groaznic cu ni\u015fte viscole teribile, ni\u015fte am\u0103r\u00e2\u0163i de austrieci \u00een uniforme, care \u00ee\u015fi distrugeau documentele \u015fi pozele familiei \u015fi pl\u00e2ngeau c\u0103 n-o s\u0103-\u015fi mai vad\u0103 copiii \u015fi unde eu eram foarte pornit\u0103 s\u0103-i str\u00e2ng de g\u00e2t pe to\u0163i \u2013 aveam deja 15 ani \u015fi eram plin\u0103 de ur\u0103 \u2013 pur \u015fi simplu era \u00eenduio\u015f\u0103tor s\u0103-i vezi. S-a brodit \u00een zona aia s\u0103 fie ni\u015fte austrieci, ni\u015fte austrieci mai \u00een v\u00e2rst\u0103, rezervi\u015fti, mobiliza\u0163i for\u0163at c\u0103rora numai de r\u0103zboi nu le ardea mai ales \u00een condi\u0163iile astea.<\/p>\n<p>La \u015eargorod au venit, s-au cazat, s-au organizat deporta\u0163i din Suceava care au plecat \u00een a treia zi. \u015ei acolo au reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 un fel de cantin\u0103 \u015fi era un a\u015fa-zis \u015fef de colonie care se numea doctor Teich, [9] un avocat care \u015fi-a f\u0103cut o avere din toat\u0103 treaba de acolo. A reu\u015fit s\u0103-\u015fi fac\u0103 rela\u0163ii cu Federa\u0163ia de Comunit\u0103\u0163i din Bucure\u015fti \u015fi primea fonduri \u015fi, organiz\u00e2nd acolo diverse activit\u0103\u0163i, oarecum le mai pl\u0103tea sau cel pu\u0163in le d\u0103dea de m\u00e2ncare la cantin\u0103, a\u015fa c\u0103 era alt\u0103 via\u0163\u0103. \u015ei am ajuns bine\u00een\u0163eles merg\u00e2nd pe jos \u015fi merg\u00e2nd numai noaptea pentru c\u0103 ziua nu avea\u2026 dac\u0103 ne prindea cineva pe drum nu ne \u00eentreba mare lucru, ne \u015fi \u00eempu\u015fca. \u00cembr\u0103cat\u0103 \u0163\u0103r\u0103ne\u015fte, pentru c\u0103 ne-am \u00eemprietenit \u00een a\u015fa hal cu hazaica mea \u00eenc\u00e2t, b\u0103gat\u0103 printre copii, nu se mai f\u0103cea nici un fel de deosebire \u00eentre mine \u015fi copiii \u0103ia, m-am dus la \u015eargorod ca s\u0103 v\u0103d poate \u00eemi mut familia la \u015eargorod. \u015ei f\u0103c\u00e2nd anticamer\u0103 la acest avocat, doctor Teich, ca s\u0103-i expun situa\u0163ia, omul mi-a r\u0103spuns clar: \u201eNoi am fost trimi\u015fi aicea ca s\u0103 murim, unii mor mai devreme, al\u0163ii mor mai t\u00e2rziu. \u00cen nici un caz nu pot s\u0103 m\u0103resc colonia asta care oricum se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 c\u0103 mor destui. A\u015fa c\u0103 sta\u0163i acolo unde sta\u0163i c\u0103 poate sc\u0103pa\u0163i.\u201d \u015ei m-a expediat \u00eenapoi. Al\u0163i zeci de kilometri de f\u0103cut pe jos, merg\u00e2nd numai noaptea \u015fi st\u00e2nd ascuns\u0103 ziua prin p\u0103duri. Slav\u0103 Domnului c\u0103 erau a\u015fa multe p\u0103duri \u00een zona aia! Am \u00eencercat \u015fi la Kopaigorod s\u0103 fac o asemenea leg\u0103tur\u0103, unde nu erau a\u015fa de bine organiza\u0163i, dar totu\u015fi erau mai organiza\u0163i dec\u00e2t eram noi \u0103\u015ftia \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i prin sate. \u00cen Gorai acolo, unde am nimerit noi, erau, \u015ftiu eu, vreo 80 de oameni p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Au murit foarte mul\u0163i. Au murit \u00een perioada tifosului exantematic, au murit teribil de mul\u0163i. Al\u0163ii \u015fi-au \u00eencercat norocul umbl\u00e2nd prin alte lag\u0103re, doar doar s-or lipi. Unii s-au lipit, al\u0163ii nu s-au lipit. Eu cu cei doi p\u0103rin\u0163i b\u0103tr\u00e2ni nu m-am putut lipi de alte lag\u0103r, a\u015fa c\u0103 am r\u0103mas acolo \u00een Gorai. \u00centoarcerea \u00een \u0163ar\u0103 a fost un poem. La sf\u00e2r\u015fitul lui martie au intrat ru\u015fii. \u00cen aprilie am \u00eenceput s\u0103 ne g\u00e2ndim cum s\u0103 mergem acas\u0103. Nu era nimic organizat. Hazaica asta a noastr\u0103 a f\u0103cut rost de ni\u015fte rachiu din \u0103sta care se f\u0103cea din sfecl\u0103 la alambic, la cazan. Acolo to\u0163i \u00ee\u015fi f\u0103ceau rachiu, n-aveau m\u00e2ncare, dar rachiu aveau. A\u015fa. Vindeam noi copiii prin g\u0103ri.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Samahonc\u0103 se chema?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Samahonc\u0103. Vindeam prin g\u0103ri rachiu din \u0103sta \u015fi am f\u0103cut rost de ni\u015fte ruble \u00een felul \u0103sta, pe care le-am \u00eemp\u0103r\u0163it bine\u00een\u0163eles cu hazaica. Ajunsesem \u00een rela\u0163ii grozave cu aceast\u0103 hazaic\u0103 s\u0103rac\u0103. \u00cei lipsea spiritul organizatoric pe care \u00eel aveam noi, \u00een schimb avea o mare bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi era localnic\u0103. A\u015fa c\u0103 \u0103sta a fost un sistem. \u015ei am \u00eenceput. A venit un camion cu ni\u015fte chestii, militari \u015fi m-am \u00een\u0163eles cu \u0103ia s\u0103 ne duc\u0103. Ziceau c\u0103 ne duc p\u00e2n\u0103 la Moghilev, c\u0103 au treab\u0103 la Moghilev. Zis \u015fi f\u0103cut. Aveau ni\u015fte butoaie goale, venise cu ele pline. Ne-am urcat cu to\u0163ii \u00een camion printre butoaiele alea. C\u00e2nd s\u0103 ie\u015fim din Lucine\u0163 camionul a dat peste un pietroi \u015fi au s\u0103rit butoaiele alea peste piciorul lui taic\u0103-meu \u015fi s-a terminat cu c\u0103l\u0103toria noastr\u0103. B\u0103ie\u0163ii au fost foarte cumsecade. L-au dus pe tata \u2013 se organizase deja la Lucine\u0163 \u00een aprilie un dispensar militar \u2013 l-au dus pe tata acolo, l-au pansat \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 el am \u00eenceput s\u0103 investig\u0103m \u00een Lucine\u0163 unde s\u0103 ne mai caz\u0103m ca s\u0103 st\u0103m, c\u0103 pe tata l-au oprit la dispensarul \u0103la acolo. A stat 4 zile acolo. Dup\u0103 aia, \u00eentre timp, la dispensarul \u0103la tot veneau ma\u015fini, tot veneau solda\u0163i \u015fi eu, pe l\u00e2ng\u0103 spitalul \u0103la, c\u0103utam ca s\u0103 mergem mai departe spre \u0163ar\u0103 \u015fi am mai g\u0103sit iar\u0103\u015fi un camion care ne-a dus p\u00e2n\u0103 la Moghilev. De acuma tata era \u015fchiop bine, nu se putea conta pe mersul lui nicicum. Bagaje nu aveam, de m\u00e2ncare ne mai d\u0103deau solda\u0163ii c\u00e2te o p\u00e2ine din aia militar\u0103 \u015fi c\u00e2te o cutie de conserve americane. A\u015fa. Ei, la Moghilev cum s\u0103 mergem mai departe? Am trecut noi Nistrul cum l-am trecut, dar \u00een Basarabia a \u00eenceput problema. Cum ajungem noi la Suceava? Am mers cu c\u0103ru\u0163e, care ne duceau o bucat\u0103, cu trenul, care ne ducea o bucat\u0103, solda\u0163ii ne primeau \u00een vagon \u015fi ne d\u0103deau c\u00e2te ceva de m\u00e2ncare \u015fi ne-au l\u0103sat \u015fi \u00een c\u00e2te un pat s\u0103 st\u0103m c\u0103 aveau vagoane cu paturi, dar bine\u00een\u0163eles c\u0103 eram plini de p\u0103duchi \u015fi cu \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea f\u0103cut\u0103 din c\u00e2rpe \u015fi eu o f\u0103cusem \u015fi stilizat\u0103 cu broderie. A\u015fa. Al\u0163ii, cum vedeau un ofi\u0163er, ne d\u0103deau jos, st\u0103team \u00een g\u0103ri \u015fi a\u015fteptam s\u0103 ne primeasc\u0103 al\u0163ii. \u00centre timp prindeam c\u00e2te o c\u0103ru\u0163\u0103, am c\u0103l\u0103torit \u015fi cu tancul, am c\u0103l\u0103torit \u015fi cu c\u0103ru\u0163a p\u00e2n\u0103 am ajuns \u00een Basarabia la M\u0103m\u0103liga. M\u0103m\u0103liga e pe Prut.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Cam c\u00e2t a durat acest drum?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Treaba asta a durat din aprilie p\u00e2n\u0103 \u00een iunie. Ei, \u00een \u0163ar\u0103, \u00een M\u0103m\u0103liga am aflat \u2013 noi g\u00e2ndeam s\u0103 mergem prin Cern\u0103u\u0163i \u2013 de la al\u0163ii c\u0103 Cern\u0103u\u0163iul este \u00eenchis \u015fi c\u0103 nu se mai poate trece \u00een Rom\u00e2nia din Cern\u0103u\u0163i. \u015ei atunci cum s\u0103 trecem Prutul? Am g\u0103sit noi un nenorocit de \u0163\u0103ran, am\u0103r\u00e2t, cu un cal costeliv, care avea o f\u00e2nea\u0163\u0103 pe partea asta a Prutului \u015fi care \u015ftia un vad pe Prut pe unde trecea el cu c\u0103ru\u0163a. Ne-am \u00een\u0163eles cu el: dac\u0103 ne duce p\u00e2n\u0103 \u00een Boto\u015fani \u00eel \u00eembog\u0103\u0163im. Dar noi habar nu aveam dac\u0103 o g\u0103sim pe m\u0103tu\u015fa aia \u00een Boto\u015fani \u015fi ce se va \u00eent\u00e2mpla. Omul s-a prins \u015fi cu c\u0103ru\u0163a aia am c\u0103l\u0103torit. El avea ni\u015fte m\u0103m\u0103lig\u0103, avea ni\u015fte provizii \u00een c\u0103ru\u0163\u0103. \u015ei noi tot \u00eei promiteam pe m\u0103sur\u0103 ce treceam prin Darabani ca s\u0103 ajungem la Boto\u015fani. Am ajuns. C\u00e2nd am intrat \u00een Boto\u015fani era zona aia dinspre gar\u0103 chis\u0103li\u0163\u0103, bombardat\u0103, f\u0103cut\u0103\u2026 Nu v\u0103 mai spun emo\u0163iile noastre c\u0103 nu o s\u0103 mai g\u0103sim pe sora mamei. Dar pe Calea Na\u0163ional\u0103, unde st\u0103tea sora mamei aproape de po\u015ft\u0103 \u015fi care avea un atelier de f\u0103cut corsete, sutiene, am g\u0103sit-o. Eu am intrat prima. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu m-a recunoscut, am plecat de copil \u015fi m-am \u00eentors la 15 ani. Dar a ie\u015fit c\u00e2nd a recunoscut tr\u0103s\u0103turile de baz\u0103 ale mamei mele, care plecase cu 100 de kg \u015fi se \u00eentorsese cu 50. V\u0103 da\u0163i seama ce s-a \u00eent\u00e2mplat?! L-au dat \u015fi pe tata jos din c\u0103ru\u0163\u0103, c\u0103 el era tot cu piciorul \u0103la, la care tot schimbam pansamentele pe m\u0103sur\u0103 ce g\u0103seam o c\u00e2rp\u0103 curat\u0103 \u015fi ne-a b\u0103gat \u00een buc\u0103t\u0103ria de var\u0103. A str\u00e2ns toate hainele de pe noi \u015fi le-a dat foc pentru c\u0103 \u0103lea umblau singure de p\u0103duchi ce erau prin ele. \u015ei a \u00eenceput reglarea p\u0103rului: t\u0103iat, tuns \u015fi restul tratat. A\u015fa. \u015ei s\u0103 ne mai revenim. Cum ne-am revenit? M-a \u00eentrebat pe mine ce vreau eu s\u0103 m\u0103n\u00e2nc. \u015ei am zis c\u0103 vreau p\u00e2ine cu lapte. A cump\u0103rat lapte, mi-a pus o crati\u0163\u0103 de 2 kg cu lapte pe mas\u0103 \u015fi o p\u00e2ine de aia neagr\u0103, rotund\u0103, cu coaja aia crocant\u0103 \u015fi cu un polonic \u015fi cu o can\u0103. Eu nu am plecat de l\u00e2ng\u0103 can\u0103 \u015fi de l\u00e2ng\u0103 p\u00e2ine p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd n-am golit-o toat\u0103 \u00een interval de vreo dou\u0103-trei ore, dar nu m-am dezlipit de proviziile astea. Ei, cine a avut nevoie apoi de sp\u0103l\u0103turi stomacale \u015fi de internare la spital? M-am lecuit de m\u00e2ncat cantit\u0103\u0163i mari pe toat\u0103 via\u0163a. Oriunde ajung acuma \u015fi e un osp\u0103\u0163 ceva, dac\u0103 sunt cunoscut\u0103 m\u0103 las\u0103 lumea \u00een pace. Dac\u0103 sunt mai pu\u0163in cunoscut\u0103, \u00eencep cu explica\u0163iile: nu v\u0103 sup\u0103ra\u0163i nu pot, ce ave\u0163i de m\u00e2ncat s\u0103 \u015ftiu c\u00e2t m\u0103n\u00e2nc din aia, din aialalt\u0103 c\u0103 nu \u00eencape. \u015ei \u00eentr-adev\u0103r n-am mai m\u00e2ncat niciodat\u0103 ca s\u0103 zic c\u0103 sunt s\u0103tul\u0103, c\u0103 nu mai \u00eencape de la \u00eent\u00e2mplarea aia cu laptele cu p\u00e2inea. Ei, acuma s\u0103-\u0163i povestesc altceva foarte dr\u0103gu\u0163. Dr\u0103gu\u0163! Pove\u015fti ovreie\u015fti! Deci tat\u0103l meu o dat\u0103 a pierdut tot prin deportare. C\u00e2nd ne-am \u00eentors am stat noi la m\u0103tu\u015fa aia \u00een Boto\u015fani p\u00e2n\u0103 ne-am revenit pu\u0163in \u015fi primul care a plecat la Suceava s\u0103 vad\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu casa a fost tata. \u015ei a g\u0103sit casa aia mare, foarte mare, care se \u00eentindea pe dou\u0103 str\u0103zi, prindea un col\u0163, complet devastat\u0103, p\u00e2n\u0103 \u015fi cercevelele \u015fi u\u015file \u015fi tablele de pe acoperi\u015f erau furate, desfiin\u0163ate complet. Cam ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een \u201989 cu gospod\u0103riile colective c\u00e2nd le-a luat lumea \u015fi c\u00e2te o c\u0103r\u0103mid\u0103 numai s\u0103 termine. Uite a\u015fa a g\u0103sit casa.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Tr\u0103ia\u0163i \u00eentr-un cartier evreiesc?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu. Tr\u0103iam chiar vizavi de biserica Sf\u00e2ntul Dumitru \u00eentr-un vad comercial, ca s\u0103 zic a\u015fa \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 noi treceau elevele la liceu care era la c\u00e2teva case mai departe, liceul Doamna Maria, unde am dat eu admitere \u015fi de unde am fost dat\u0103 afar\u0103. Ce-a f\u0103cut tata? A g\u0103sit un c\u00e2rciumar \u00eenst\u0103rit c\u0103ruia i-a v\u00e2ndut o parte din cas\u0103, adic\u0103 partea care era restaurantul. \u015ei cu banii pe care i-a luat a ref\u0103cut dou\u0103 \u00eenc\u0103peri, \u00een sensul ca s\u0103 poat\u0103 fi locuite, o camer\u0103 \u015fi o buc\u0103t\u0103rie din ce fusese c\u00e2ndva hotel \u015fi a f\u0103cut o aprovizionare teribil\u0103 pentru c\u0103 mama mea f\u0103cuse mania foamei. Oric\u00e2t\u0103 m\u00e2ncare \u00eei aduceai chiar dac\u0103 nu putea s\u0103 \u00eenghit\u0103 ascundea. Era practic cu mintea dus\u0103 din punct de vedere al foamei. \u015ei mai ales lipsa de sare a afectat-o grozav. C\u00e2nd au venit ru\u015fii am cerut eu de la ei, \u00een Gorai, \u00een sat \u00eenc\u0103, ni\u015fte sare \u015fi mi-au dat un calup negru. L-am adus acas\u0103. Mama mea l-a lins ca o capr\u0103. A v\u0103zut c\u0103 e s\u0103rat, a luat blocul \u0103la \u015fi nu s-a desprins de blocul \u0103la de sare p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu l-a lins tot. Se vedea cum face groap\u0103 cu limba \u00een sarea aia. Exact ca o capr\u0103, at\u00e2ta de r\u0103u a suportat ea lipsa de sare. Noi g\u0103sisem la un moment dat \u2013 acum sar de la una la alta \u2013 g\u0103sisem la un moment dat un deal cu lut, care gustat \u2013 c\u0103 noi m\u00e2ncam \u015fi p\u0103m\u00e2nt \u2013 era s\u0103rat. \u015ei luam lutul \u0103la \u015fi \u00eel aduceam acas\u0103 \u015fi \u00eel puneam \u00een vas cu ap\u0103, lutul c\u0103dea la fund \u015fi apa aia r\u0103m\u00e2nea pu\u0163in s\u0103rat\u0103 \u015fi \u00een aia f\u0103ceam noi, de bine de r\u0103u, ni\u015fte m\u00e2ncare. S\u0103 m\u0103 \u00eentorc,\u00eens\u0103, la Suceava. Tata a cump\u0103rat nu \u015ftiu c\u00e2te mii de nuci, nu \u015ftiu c\u00e2te de sute de kilograme de cartofi, m\u0103 rog, f\u0103in\u0103, o aprovizionare teribil\u0103 a f\u0103cut. \u015ei a momit-o pe mama la Suceava. Nu circula nimic, nici tren, nici autobuz \u00een toamna lui \u201944 \u00een Moldova &#8211; dup\u0103 23 august se \u00eent\u00e2mpla treaba asta. S-a tocmit o c\u0103ru\u0163\u0103. Uitasem s\u0103 spun c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r a fost r\u0103spl\u0103tit nenea \u0103la care ne-a adus cu c\u0103ru\u0163a p\u00e2n\u0103 la m\u0103tu\u015f\u0103-mea. A fost \u015fi g\u0103zduit o noapte \u015fi, m\u0103 rog, hr\u0103nit. M\u0103tu\u015f\u0103-mea spunea c\u0103 e un la medvav nikim. [10] La medvav nikim \u00eenseamn\u0103 un profet bun, ceva de soiul \u0103sta. A\u015fa. S-a urcat maic\u0103-mea \u00een c\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi m\u0103tu\u015f\u0103-mea a dat \u015fi oale \u015fi cr\u0103ti\u0163i \u015fi ce mai putea s\u0103 dea din gospod\u0103rie pentru un \u00eenceput \u015fi la un moment dat, st\u00e2nd \u00een v\u00e2rful c\u0103ru\u0163ei, maic\u0103-mea \u015fi-a amintit: \u201eDar tu mai ai acolo o p\u00e2ine \u00eentreag\u0103, d\u0103-mi-o drag\u0103 \u015fi pe aia c\u0103 \u00ee\u0163i cumperi tu alta!\u201d Deci \u015fi pe aia a trebuit s\u0103 o ia ca s\u0103 o duc\u0103 la Suceava. Eu am r\u0103mas la Boto\u015fani la m\u0103tu\u015f\u0103-mea \u00eenc\u0103 un timp c\u0103 \u00eencepusem\u2026 M\u0103tu\u015f\u0103-mea avea doi b\u0103ie\u0163i mari. Unul era dup\u0103 bacalaureat, dar nu reu\u015fise s\u0103 mearg\u0103 la facultate. \u015ei \u0103la m-a luat \u00een primire, m-a \u00eenscris la Liceul Laurean la examene particulare \u015fi acolo am dat \u00een particular vreo trei clase de liceu, dar astea a\u015fa mitralier\u0103, una dup\u0103 alta. \u015ei m-am \u00eentors la p\u0103rin\u0163i la Suceava abia prin ianuarie, unde am continuat pe urm\u0103 cu \u015fcoala, ambi\u0163ia mea fiind s\u0103 dau bacalaureatul odat\u0103 cu cele cu care am intrat la liceu. \u015ei care au mers normal an de an, dar care ajunseser\u0103 \u015fi ele acuma nec\u0103jite cu refugii, cu\u2026 Pentru c\u0103 Suceava a fost destul de evacuat\u0103, ea a fost ocupat\u0103 \u00eenainte de 23 august, undeva prin aprilie-mai cam a\u015fa. Deci asta a fost. Taic\u0103-meu visa s\u0103 refac\u0103 hotelul, la alt nivel, dar s\u0103-l refac\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Vecinii, prietenii, cuno\u015ftiin\u0163ele din Suceava cum v-au primit?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 intelectuali nu prea erau c\u0103 fugiser\u0103. Erau oameni simpli \u015fi mai ales \u0163\u0103rani. Sate foarte apropiate din jurul Sucevei cu care familia noastr\u0103 \u00een perioadele de glorie avea rela\u0163ii, \u00een sensul c\u0103 o familie ne f\u0103cea aprovizionarea cu lemne \u2013 la noi se cump\u0103rau cinci vagoane de lemne pentru hotel. Pentru restaurant se desc\u0103rcau c\u0103ru\u0163e \u00eentregi cu provizii \u015fi aveam ni\u015fte pivni\u0163e \u00een care erau conservate ceap\u0103, cartofi, sfecl\u0103, morcovi b\u0103ga\u0163i \u00een nisip, totul era. \u015ei veneau c\u0103ru\u0163e, c\u0103ru\u0163e. \u015ei oamenii \u0103\u015ftia veneau an de an la noi. Ei, trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 ace\u015fti oameni ne-au ref\u0103cut nou\u0103 gospodaria \u2013 \u0163\u0103rani. C\u00e2nd au aflat c\u0103 a venit Americanul, c\u0103 a\u015fa \u00eei ziceau tat\u0103lui meu, au venit care cum au putut. P\u00e2n\u0103 \u015fi un inel, pe care taic\u0103-meu apucase s\u0103-l dea unuia dintre lemnarii \u0103\u015ftia\u2026 a venit cu inelul \u00eenapoi, \u00eel am \u015fi acuma.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Alte obiecte de valoare n-a\u0163i mai putut salva?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> N-am mai putut pentru c\u0103 a fost \u00eenchis ora\u015ful. \u015etefan s-a strecurat nu \u015ftiu cum, dar nu putea s\u0103 plece cu nimic c\u0103 s-a strecurat gol. El nu putea s\u0103 plece nici cu obiecte, nici cu\u2026 \u015ei apoi el venise dup\u0103 ce trecuse banca pe la noi. A\u015fa c\u0103 e un inel cu valoare sentimental\u0103 pentru taic\u0103-meu, care n-are mare valoare, dar are un blazon acolo. C\u00e2nd era taic\u0103-meu \u00een Australia, un conte polonez sc\u0103p\u0103tat murea de tuberculoz\u0103 \u015fi taic\u0103-meu l-a \u00eengrijit \u00een Sidney \u015fi \u0103la i-a l\u0103sat inelul cu blazonul \u0103la. Inelul \u0103sta a fost la \u015etefan \u015fi a ajuns \u00eenapoi de la \u015etefan, lemnarul nostru, \u015feful echipei care ne asigura lemnele \u015fi ne punea lemnele \u00een \u015fur\u0103, le stivuia, le t\u0103ia din p\u0103dure \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een sob\u0103. Rudele lui, al\u0163ii. Noi am avut servitoare din M\u0103r\u0103\u0163ei, un alt sat \u015fi au slujit la noi trei surori pe r\u00e2nd. Era un obicei: c\u00e2nd venea iubitul lor la armat\u0103 la gr\u0103niceri, fata venea la slujb\u0103 pentru ca s\u0103 aib\u0103 b\u0103iatul unde s\u0103 intre c\u00e2nd avea permisie. \u015ei a\u015fa r\u00e2nd pe r\u00e2nd am avut pe Ilaria, pe Ileana \u015fi pe Gligheria. Au venit din aceea\u015fi familie. Aceast\u0103 familie ne-a adus perne \u015fi pl\u0103mumi \u015fi ni\u015fte \u0163oale. Deci, \u00een general, cei din mediul rural, cu care noi am avut rela\u0163ii economice \u00eenainte de deportare, practic au f\u0103cut tot ce au putut ca noi s\u0103 putem s\u0103 ne refacem c\u00e2t de c\u00e2t. Pe urm\u0103 p\u0103rin\u0163ii mei\u2026 taic\u0103-meu visa s\u0103 refac\u0103 hotelul \u015fi a amenajat pe r\u00e2nd vreo c\u00e2teva camere c\u0103rora le-a pus geamuri, le-a pus u\u015fi, le-a reparat podelele, erau podele din sc\u00e2nduri vopsite \u015fi s-au improvizat ni\u015fte paturi care nu prea mai aveau saltele, aveau din astea umplute cu paie, dar cu cear\u015faf, cu perne. \u015ei curtea era mare \u015fi devenise un fel de han la care tr\u0103geau c\u0103ru\u0163ele \u015fi \u00eenoptau oamenii. Nu mai era hotel cu preten\u0163ii, cel mai cel hotel din ora\u015f la care veneau \u015fi str\u0103inii \u00een anii \u0103ia, mai ales c\u0103 taic\u0103-meu vorbea engleze\u015fte, singura limb\u0103 pe care o vorbea ca lumea \u00een peregrin\u0103rile lui prin at\u00e2tea continente. \u015ei con\u015ftiincios, cu ideea fiscalit\u0103\u0163ii din Statele Unite unde a tr\u0103it mul\u0163i ani, a anun\u0163at la fisc c\u0103 d\u0103 camere cu chirie \u015fi pl\u0103tea un impozit oarecare. Pentru ca, \u00een \u201950 s\u0103 fie na\u0163ionalizat pentru c\u0103 avea \u00eentreprindere hotelier\u0103. Dar el avea ni\u015fte am\u0103r\u00e2te de patru camere cu o dotare jalnic\u0103, dar pl\u0103tea un impozit oarecare. Nu numai at\u00e2t. L-au scos din cas\u0103. Eu deja eram la Bucure\u015fti, \u00een \u201950 eram la Bucure\u015fti. \u00cen \u201948 am plecat la Bucure\u015fti. Devenisem fiic\u0103 de na\u0163ionalizat. Unde \u00eenainte eram cu tinicheaua na\u0163ional\u0103 de coad\u0103, acum eram cu tinicheaua economic\u0103 de coad\u0103, tinichea care m-a \u00eenso\u0163it toat\u0103 via\u0163a. A trebuit s\u0103 fac tot felul de acroba\u0163ii s\u0103 mi se piard\u0103 urma. N-am fost membr\u0103 de partid niciodat\u0103. Dup\u0103 ce am avut o serie \u00eentreag\u0103 de servicii \u2013 c\u0103 am zburat din facultate \u00een \u201950 pe chestia na\u0163ionaliz\u0103rii lui taic\u0103-meu \u2013 \u015fi ce-am mai f\u0103cut, am f\u0103cut la f\u0103r\u0103 frecven\u0163\u0103, la seral ca s\u0103 m\u0103 descurc. M-am m\u0103ritat cu un medic, de fapt, m-am m\u0103ritat mai \u00eent\u00e2i cu un ziarist \u00een \u201950 \u015fi mi-am schimbat o dat\u0103 numele \u015fi pe urm\u0103 am divor\u0163at \u00een \u201955 \u015fi m-am m\u0103ritat cu un medic, deci iar o schimbare de nume \u015fi tot am ame\u0163it-o \u00een felul \u0103sta c\u0103 mi s-a cam \u00eencurcat urma. Iar c\u00e2nd am ajuns \u00een Gala\u0163i, am ajuns prin faptul c\u0103 b\u0103rbatul meu a dat concursul dup\u0103 stagiile f\u0103cute prin sanatorii, unde am lucrat \u015fi eu ce s-a g\u0103sit de lucru acolo. Am venit \u00een \u201962 la Gala\u0163i. \u015ei am vrut s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een proiectare de unde plecasem din Bucure\u015fti, de la un institut de proiect\u0103ri.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Ce facultate a\u0163i urmat \u00een Bucure\u015fti?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> N-am terminat nicio facultate. Am urmat Maxim Gorki \u015fi Politehnica. Toate le-am terminat p\u00e2n\u0103 la licen\u0163\u0103. N-am dat pentru c\u0103 \u00eentre timp b\u0103rbatul meu, care a terminat la Cluj, g\u0103l\u0103\u0163ean la origine, a primit reparti\u0163ie la Toria, care era un sanatoriu izolat \u00een apropiere de Tu\u015fnad \u015fi m-am dus dup\u0103 el acolo unde n-am g\u0103sit de lucru dec\u00e2t ca statistician. \u015ei am acceptat ca statistician. Habar nu aveam cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103, dar am aflat pe parcurs. Dup\u0103 aia, cu dificult\u0103\u0163i am r\u0103mas \u00eens\u0103rcinat\u0103 pentru c\u0103 nu reu\u015feam s\u0103 \u0163in sarcini \u015fi aproape de 30 de ani am reu\u015fit s\u0103 prind o sarcin\u0103. \u015ei atunci am stabilit c\u0103 trebuie s\u0103 ne ducem undeva unde exist\u0103 a\u015fez\u0103ri omene\u015fti, unde pot s\u0103 cump\u0103r un morcov, un lapte, pentru c\u0103 Toria era la 14 km de orice a\u015fezare omeneasc\u0103 \u015fi c\u00e2nd se pornea iarna nu mai ie\u015feai din iarn\u0103 dec\u00e2t \u00een prim\u0103var\u0103. \u015ei aprovizionarea se f\u0103cea pe serpentine, dar aveam cresc\u0103torie de porci proprie \u015fi depozit mare de alimente. A\u015fa c\u0103 n-aveam cum s\u0103 cresc un copil. \u015ei atuncea s-a g\u0103sit post la Bor\u015fa \u00een Maramure\u015f, alt sanatoriu foarte mare, bine dotat \u015fi deja \u00een localitate, nu izolat. Acolo n-am g\u0103sit post de statistician. \u00centre timp am n\u0103scut. Am g\u0103sit la contabilitate. Nu \u015ftiam cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103 contabilitatea, dar am intrat la contabilitate \u015fi \u00een foarte pu\u0163in timp, pentru c\u0103 \u00een unit\u0103\u0163ile astea izolate se schimb\u0103 foarte frecvent personalul \u2013 pleac\u0103 al\u0163ii, vin al\u0163ii \u2013, am ajuns \u015fef servici contabilitate. Am ajuns s\u0103 girez postul de contabil \u015fef pentru c\u0103 \u015fi contabila \u015fef\u0103, care era deta\u015fat\u0103 de la Bucure\u015fti, a plecat. A\u015fa c\u0103 am lucrat trei ani \u015fi contabilitate. \u015ei c\u00e2nd am ajuns aicea la Gala\u0163i mi se preg\u0103tise \u2013 b\u0103rbatu-meu a intrat prin concurs la Gala\u0163i la spitalul TBC \u2013 postul la contabilitate la spital, dar nu am mai vrut la contabilitate. Am zis c\u0103 m\u0103 duc \u00eenapoi \u00een proiectare \u015fi \u00eemi termin ciclul tehnic. \u015ei \u00eentre timp era mare nevoie de german\u0103 la \u015fantierul naval. Aveau de f\u0103cut ni\u015fte cump\u0103r\u0103turi \u015fi nu se g\u0103sea cineva care s\u0103 traduc\u0103 documenta\u0163ia.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Dumneavoastr\u0103 a\u0163i \u00eenv\u0103\u0163at germana la \u015fcoal\u0103 sau se vorbea \u015fi \u00een familie?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Germana este limba matern\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> \u00cen cas\u0103 se vorbea german\u0103?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> \u00cen cas\u0103 tata vorbea idi\u015f \u015fi mama vorbea nem\u0163e\u015fte c\u0103 ea a f\u0103cut \u015fcoala la Steiermark \u00een Austria \u015fi vorbea rom\u00e2ne\u015fte a\u015fa cum vorbea Fraila din Gai\u0163ele. Era foarte simpatic\u0103 de fapt cum vorbea ea. \u015ei \u00een Gala\u0163i dac\u0103 au aflat \u0103\u015ftia c\u0103 eu \u015ftiu german\u0103\u2026 Eu m-am dus acolo \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u015fi am fost imediat angajat\u0103 cu transfer \u015fi am lucrat \u00een \u015fantierul naval vreo \u015fase luni, dar nu-mi d\u0103dea nimeni cas\u0103, iar unui medic nu i se d\u0103dea cas\u0103 \u00een \u201962 c\u0103 se zicea c\u0103 fac ciubuc \u015fi pot s\u0103-\u015fi fac\u0103 rost de cas\u0103. \u015ei atuncea \u00eencepuse combinatul \u015fi venise IPROMETUL cu o filial\u0103 mare de vreo 1000 de oameni s\u0103 proiecteze combinatul. \u015ei m-am dus la ei care aveau nevoie de german\u0103. Foarte greu am reu\u015fit s\u0103 plec de la \u015fantierul naval care nici cas\u0103 nu-mi d\u0103dea, dar nici drumul nu-mi d\u0103dea. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am reu\u015fit \u015fi a\u015fa am lucrat la proiectantul combinatului din \u201962 p\u00e2n\u0103 \u00een \u201985. \u00centre timp a \u00eenceput combinatul s\u0103 fac\u0103 cump\u0103r\u0103turi din str\u0103in\u0103tate cu oferte \u015fi cu uzine \u00eentregi \u015fi func\u0163ia mea a devenit foarte important\u0103. Dac\u0103 eram la Timi\u015foara sau la Bra\u015fov nu f\u0103cea doi bani germana mea, dar av\u00e2nd cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103 tehnice pe de o parte, cunosc\u00e2nd limba german\u0103 ca lumea, pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 mama mea nu glumea cu limba, am devenit traduc\u0103tor autorizat foarte bun de tehnic\u0103 general\u0103. Am \u015fi dat examen pentru treaba asta.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Englez\u0103 nu \u015ftia\u0163i de la tata?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Tatal meu nu a vrut s\u0103 m\u0103 \u00eenve\u0163e engleza pentru c\u0103 a zis c\u0103 dac\u0103 eu o s\u0103 \u015ftiu englez\u0103 o s\u0103 am acela\u015fi dor de duc\u0103 pe care l-a avut el. \u015ei el avea un singur copil f\u0103cut la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi nu era dispus s\u0103 piard\u0103 acest copil. Fiind filozofia asta a lui, eu am r\u0103mas f\u0103r\u0103 englez\u0103. Acum o rup eu cumva, dar nu se compar\u0103. \u00cen schimb vorbesc idi\u015f curent. Taic\u0103-meu a umblat toat\u0103 Europa, inclusiv Anglia, pe urm\u0103 a trecut \u00een Statele Unite, Canada, pe urm\u0103 a aflat c\u0103 se g\u0103se\u015fte de lucru \u00een Australia, a plecat \u00een Australia. S-a \u00eentors prin Afica de Sud, s-a \u00eentors \u015fi r\u0103zboiul, Primul R\u0103zboi Mondial, l-a prins iara\u015fi \u00een Statele Unite unde a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 bani. Taic\u0103-meu de meserie era croitor, dar croitor de lux, croitor de dame. Marele lui merit era c\u0103 pe vremuri c\u00e2nd se puneau revere \u015fi gulere din m\u0103tase natural\u0103 la taioare \u015fi nu era voie de pus un bold pentru c\u0103 se vedeau g\u0103urelele \u00een m\u0103tasea natural\u0103 el monta aceste treburi manual, f\u0103r\u0103 suport \u015fi st\u0103teau perfect. Ei \u015fi cu aceast\u0103 meserie a mai \u00eenv\u0103\u0163at altele \u015fi banii i-a f\u0103cut cu o cur\u0103\u0163\u0103torie chimic\u0103 \u00een sensul c\u0103 a avut contract cu armata. Primea uniformele stricate de pe front pe care, avea \u015fi atelier anex\u0103, le repara, le cosea, le punea ce le trebuia pus acolo, le cur\u0103\u0163a \u015fi le livra \u00een bun\u0103 stare. \u015ei cu acest contract a f\u0103cut bani \u015fi cu banii ace\u015ftia f\u0103cu\u0163i \u00een timpul r\u0103zboiului a cump\u0103rat, zicea el, un apartment house, adic\u0103 un bloc cu garsoniere, tr\u0103ind ca un rentier din chirii \u015fi \u00eenmul\u0163ind banii cu imobiliare. A tr\u0103it \u00een felul \u0103sta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd i-a venit ideea s\u0103 fac\u0103 turism la locurile natale \u015fi aicea i s-a \u00eenfundat cum i s-a \u00eenfundat. \u015ei a ajuns onor cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n ca s\u0103 fie deportat. Iar eu am tremurat p\u00e2n\u0103 la pensionare pentru c\u0103 lucram cu str\u0103ini. \u015etiam c\u0103 aveam aparate de ascultat \u00een s\u0103lile unde lucram cu ei, dar dac\u0103 cumva m\u0103 \u00eent\u00e2lneam pe strad\u0103 cu unul\u2026 M\u0103 rog, lucram c\u00e2teva zile o ofert\u0103, pe urm\u0103 o punere \u00een func\u0163iune, un montaj, litigii, discu\u0163ii, cum se \u00eent\u00e2mpla cu un contract mare, de uzine \u00eentregi c\u0103 noi am cump\u0103rat aici la Gala\u0163i uzine \u00eentregi, linii de fabrica\u0163ie. Dac\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lneam cu unul care m-ar fi poftit la o cafea sau la o pr\u0103jitur\u0103 sau care m-ar fi rugat s\u0103 ies cu el \u00eentr-un artizanat ca s\u0103-\u015fi aleag\u0103 pentru nevast\u0103 o bluz\u0103 artizanal\u0103, eu trebuia s\u0103 tr\u00e2ntesc repede un raport la Securitate, ce-a zis el, ce-am zis eu, unde am fost, ce am f\u0103cut, c\u0103 eram urm\u0103ri\u0163i pas cu pas \u015fi telefonul mi-a fost sub observa\u0163ie ani de zile.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Nu v-a\u0163i g\u00e2ndit s\u0103 emigra\u0163i \u00een Israel?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Ba m-am g\u00e2ndit. \u015ei tot timpul se punea problema dac\u0103 m\u0103 \u00eencurc\u0103 cu treaba, cu na\u0163ionalizarea lui taic\u0103-meu, eu \u00eemi pierd parnusa, c\u0103 eram foarte bine pl\u0103tit\u0103. Adev\u0103rul este c\u0103 eram bine pl\u0103tit\u0103: salariul \u015fi participare la primele pe proiectele care se realizau. Dar eu lucram la oferte, oferte cu mai multe firme care ofereau obiectivele astea \u015fi care se spionau \u00eentre ele \u015fi a\u015f fi putut, dac\u0103 m\u0103 pretam, s\u0103 iau \u015fi de la unii \u015fi de la al\u0163ii dac\u0103 divulgam c\u00e2te o valoare sau c\u00e2te un\u2026 M-am ferit c\u0103 eram cap \u015fi coad\u0103 de familie, av\u00e2nd o mam\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103, care trebuia ajutat\u0103 s\u0103 moar\u0103 c\u00e2t mai u\u015for \u015fi f\u0103r\u0103 chinuri \u015fi un copil, care trebuia s\u0103 intre \u00een via\u0163\u0103 c\u00e2t mai normal \u015fi f\u0103r\u0103 tat\u0103. A\u015fa c\u0103 mi-am p\u0103zit pielea cum am putut. \u015ei mul\u0163umesc lui Dumnezeu, nu m\u0103 pl\u00e2ng de nimic. La ora asta am tot ce \u00eemi trebuie, am o cas\u0103 \u00een care \u00eentorc tractorul, eu cu m\u00e2\u0163a. Nu mi-am \u00eenchipuit c\u0103 o s\u0103 ajung s\u0103 am 80 de ani dup\u0103 o asemenea via\u0163\u0103.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> V\u0103 doresc mult\u0103 san\u0103tate!<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Mul\u0163umesc mult, doamn\u0103. Chestia cu s\u0103n\u0103tatea e cum e, dar asta e!.Dup\u0103 o asemenea uzur\u0103, mi se cuvine.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Dup\u0103 1989 a\u0163i putut s\u0103 relua\u0163i o parte din tradi\u0163iile la care cumva cred c\u0103 a\u0163i fost obliga\u0163i s\u0103 renun\u0163a\u0163i \u00een timpul regimului comunist?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Dup\u0103 1945 mama n-a mai \u0163inut la cusher, \u00eens\u0103 a \u0163inut la mersul la Templu, la spusul de iscor, la Pa\u015fte. Eu aveam \u00een buc\u0103tariile mici din blocurile vechi un aragaz cu dou\u0103 ochiri, f\u0103r\u0103 cuptor, cu butelie, pe care o aveam eu din tinere\u0163ele mele \u015fi i se amenaja un col\u0163 de m\u00e2ncare de Pa\u015fti. F\u0103ceam abonament la comunitate la cantin\u0103 \u015fi primeam de acolo m\u00e2ncare de Pa\u015fti \u015fi ea \u00ee\u015fi \u00eenc\u0103lzea. Aveam vase de Pa\u015fte care erau \u0163inute separt \u015fi fierte cu cenu\u015f\u0103 \u015fi la caloriferele mele trebuia s\u0103 umblu prin vecini, la c\u0103su\u0163ele nedemolate s\u0103-i g\u0103sesc cenu\u015f\u0103 ca s\u0103-\u015fi fiarb\u0103 oalele, s\u0103 \u015fi le fac\u0103 cusher. \u015ei \u0163inea, \u0163inea Pa\u015ftele [11] \u00cen paralel, pentru c\u0103 noi m\u00e2ncam orice. Dar ea \u0163inea acest Pa\u015fte \u015fi \u00eel \u0163inea cu sfin\u0163enie. Problema tradi\u0163iilor e mai pu\u0163in important\u0103. Eu din curiozitate \u015fi din nevoia de cultur\u0103 am citit \u015fi religie \u015fi istoria religiilor \u015fi Vechiul Testament \u015fi Noul Testament \u015fi cunosc toate pove\u015ftile \u015fi le-am transmis \u015fi copilului meu \u015fi nepotului meu cu Purim \u015fi cu Pa\u015fte \u015fi cu Exodul \u015fi cu toate alea. Dar din punctul meu de vedere am r\u0103mas la ce m-a \u00eenv\u0103\u0163at taic\u0103-meu: nu e important ce bagi \u00een gur\u0103, important e ce sco\u0163i din gur\u0103, nu e important ce-\u0163i faci \u0163ie, ai grij\u0103 s\u0103 nu faci altora. Astea sunt probleme de filozofie. Nu pot s\u0103 spun c\u0103 sunt religioas\u0103. Pot s\u0103 spun c\u0103 eu cunosc foarte multe obiceiuri. De exemplu, acolo unde am locuit timp de 40 de ani, exact 40 de ani, din \u201962, c\u00e2nd mi-au dat de la combinat casa, p\u00e2n\u0103 \u00een 2002 c\u00e2nd m-am mutat aici, eram bab\u0103 de serviciu la parastase c\u00e2nd trebuia o prezen\u0163\u0103. Am fost la nun\u0163i, la botezuri, la tot soiuri de ceremonialuri, pe de o parte, pe de alt\u0103 parte cunosc foarte bine obiceiurile evreie\u015fti.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Nepotul dumneavoastr\u0103 mi-a\u0163i spus c\u0103 \u015fi-a s\u0103rb\u0103torit bar-mitzvah.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nepotul \u015fi-a s\u0103rb\u0103torit bar-mitzvah [12] \u015fi nepotul meu merge la comunitate \u015fi nora mea este consilier la comunitate. Nu \u015ftiu dac\u0103 a\u0163i luat leg\u0103tura cu comunitatea. \u015ei b\u0103iatul meu este prieten cu actualul pre\u015fedinte al comunit\u0103\u0163ii \u015fi fac \u00eempreun\u0103 \u015fi ie\u015firi \u00eempreun\u0103 la c\u00e2te o petrecere. Nu, din punct de vedere al mix\u0103rii suntem foarte universali.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> So\u0163ul dumneavoastr\u0103 a fost evreu?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> So\u0163ul meu a fost evreu, Haim Solomon. \u015ei \u0163in \u015fase Iahrzeit, pe care le \u0163in cu sfin\u0163enie. Am calendar \u015fi \u00eemi trec din an \u00een an c\u00e2nd cade fiecare \u015fi am Iahrzeit dup\u0103 mama, dup\u0103 tata, dup\u0103 so\u0163, dup\u0103 fratele so\u0163ului, cumnat, \u015fi dup\u0103 o familie de oameni, c\u0103rora mama mea le-a promis c\u0103 o s\u0103-i pomeneasc\u0103 pentru c\u0103 nu au copii, n-au avut copii, familia Ciubotaru, domnul \u015fi doamna Ciubotaru. \u015ei \u0163in Iahrzeit pentru domnul \u015fi doamna Ciubotaru. Pentru mine n-am preten\u0163ii s\u0103 \u0163in\u0103 cineva Iahrzeit. [13]\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Pentru cele ce vi s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een Transnistria, pentru c\u0103 a\u0163i fost deportat\u0103 primi\u0163i cumva compensa\u0163ii de la vreo organiza\u0163ie sau asocia\u0163ie interna\u0163ional\u0103 din Germania, Austria, Claims Conference?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Da, primesc. Din Germania primesc acele 200 de m\u0103rci care s-a transformat acuma \u00een euro \u015fi de la statul rom\u00e2n primesc 137 de lei, care se zice c\u0103 o s\u0103 creasc\u0103 pentru c\u0103 mi-au recunoscut deportarea, am decizie pentru deportare.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> \u00cen timpul perioadei comuniste a\u0163i putut s\u0103 povesti\u0163i despre ce vi s-a \u00eent\u00e2mplat acolo \u00een Transnistria?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu, nu, nu. Cui s\u0103 povestesc?<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Nici prietenilor, cuno\u015ftiin\u0163elor?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 \u00een general nu po\u0163i s\u0103 poveste\u015fti a\u015fa tot, doar c\u00e2te un aspect. E de necrezut. De exemplu, nu po\u0163i s\u0103 crezi c\u0103 cineva ia un copil din scutece \u015fi \u00eel rupe. Ce for\u0163\u0103 trebuie s\u0103 ai \u00een m\u00e2ini ca s\u0103 po\u0163i s\u0103 faci a\u015fa ceva. Eu am \u00eencercat s\u0103 fac treaba asta cu un pui s\u0103-l rup c\u0103 nu mai reu\u015feam s\u0103-l tai \u015fi n-am reu\u015fit. Ei, chestia cu tifosul exantematic \u015fi cu p\u0103duchii, \u015fi cu drumurile mele \u2013 trebuie s\u0103 \u015ftii c\u0103 eu la ora asta cunosc toate buruienile comestibile posibile. Mergeam la furat, la furat prin gr\u0103dinile oamenilor care mai aveau c\u00e2te un cuib de cartofi pu\u015fi acolo sau c\u00e2te un pom fructifer. Ajunsesem s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163eleg cu c\u00e2inii care erau din cur\u0163ile respective \u015fi care nu mi-au f\u0103cut niciodat\u0103 nimic. Eu n-am avut niciodat\u0103 vreo sup\u0103rare cu un c\u00e2ine prin cur\u0163ile pe unde intram. \u00cen schimb era un mo\u015f care avea o mic\u0103 livad\u0103 \u015fi o stup\u0103rie pe acolo \u015fi eu nu i-am atacat stupii pentru c\u0103 \u00eemi era fric\u0103 de albine, dar i-am umblat la caise. \u015ei a umblat cu joarda dup\u0103 noi, am s\u0103rit gardul, mi-am rupt mu\u015fchii de la un picior. Sunt episoade. Sau c\u00e2nd a fost \u00een sf\u00e2r\u015fitul lui martie c\u00e2nd s-au luptat de pe cei doi versan\u0163i nem\u0163ii \u0103ia prin\u015fi \u00een pung\u0103 \u015fi cu ru\u015fii care veneau, zburau gloan\u0163ele a\u015fa \u015fi eu mai am \u015fi acuma o buc\u0103\u0163ic\u0103. Ia pune degetul aicea. [\u00een um\u0103r are sub piele o schij\u0103 care se simte la pip\u0103it, n.m. C.G.]\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Se simte.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> O sim\u0163i? E schij\u0103. Schije din astea am avut a\u015fa pe aici. \u0162\u0103ranii au avut experien\u0163\u0103 \u015fi s-au b\u0103gat \u00een lunc\u0103 jos. Gloan\u0163ele mergeau de pe un versant pe altul. Noi eram jos, dar la un moment dat ne-am amintit noi c\u0103 sunt \u00eencuiate ni\u015fte p\u0103s\u0103ri \u015fi c\u0103 stau \u00eencuiate de nu \u015ftiu c\u00e2t timp \u015fi c\u0103 nu au ap\u0103. C\u0103 n-au m\u00e2ncare n-au, dar nu au ap\u0103. \u015ei atuncea eu cu Hania am \u00eenceput s\u0103 ne c\u0103\u0163\u0103r\u0103m acolo \u00een patru labe pe dealul \u0103la ca s\u0103 ne ducem la cas\u0103 s\u0103 vedem de p\u0103s\u0103rile alea s\u0103 nu moar\u0103 \u015fi ele. \u015ei m-a prins o serie din asta de schije, care m-a prins a\u015fa la picior \u015fi aici [arat\u0103 spre um\u0103r]. M-am t\u00e2r\u00e2t eu c\u00e2t m-am t\u00e2r\u00e2t. \u00cen sf\u00e2r\u015fit au terminat nem\u0163ii cu rezisten\u0163a, au venit ru\u015fii \u015fi m-au v\u0103zut sanitarii \u0103ia. Unul s-a a\u015fezat pe mine cu spatele c\u0103tre mine \u015fi cu fa\u0163a c\u0103tre picior, pe care l-a \u0163inut \u015fi cel\u0103lat a scobit \u015fi a scos frumu\u015fel toate schijele de acolo. Ce rivanol, ce ap\u0103 oxigenat\u0103! Nimic practic pentru at\u00e2ta lucru. Ei f\u0103ceau o amputa\u0163ie pe viu c\u0103 nu aveau materiale, dar\u0103mite un fleac de schij\u0103. \u015ei puteam eu s\u0103 \u0163ip p\u00e2n\u0103 poim\u00e2ine c\u0103 \u0103la \u015fi-a f\u0103cut treaba \u015fi trebuie s\u0103 \u015ftii c\u0103 nu s-a infectat, nu s-a stricat. Mi-a r\u0103mas piciorul \u00eentreg numai a\u015fa pe aicea se vede o g\u0103uric\u0103. \u015ei mai am \u2013 dac\u0103 se mai vede [arat\u0103 spre picior, n.m. C.G.] \u2013 aicea o linie, dar, \u00een sf\u00e2r\u015fit, nu conteaz\u0103 c\u0103 s-au reparat toate. Dar at\u00e2ta, nu m-a durut, c\u0103 eu pe asta parc\u0103 nici n-o sim\u0163eam, parc\u0103 nici n-am \u015ftiut de ea, n-am ar\u0103tat-o. \u00cenchipui\u0163i-v\u0103 c\u0103 \u00een decursul anilor am tr\u0103it 6 ani prin sanatorii. Sanatoriile alea aveau chirurgie. Era un fleac s\u0103-mi scoat\u0103 treaba asta. Dar nu m\u0103 deranjeaz\u0103 dec\u00e2t c\u00e2nd e frig afar\u0103, simt ca o buc\u0103\u0163ic\u0103 de ghea\u0163\u0103 acolo. Asta-i tot. \u00cen rest st\u0103 cuminte, nici nu se deplaseaz\u0103 c\u0103 e prins\u0103 \u00een \u0163esut \u015fi st\u0103 bine.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Nu, se vede, e evident\u0103.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Da st\u0103 bine. N-are nimic.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> V-a\u0163i mai \u00eentors dup\u0103 1945 sau, eu \u015ftiu, dup\u0103 1989 la Gorai?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Prin anii \u201954-\u201958 am \u00eencercat cu disperare s\u0103 iau leg\u0103tura cu aceast\u0103 dochie care practic a fost pentru noi ca o sor\u0103. A fost extraodinar\u0103 aceast\u0103 analfabet\u0103 cumsecade, cu copiii ei, cu mizeria ei, cu s\u0103r\u0103cia ei, cu toate necazurile. Ni\u015fte scrisori mi-au venit \u00eenapoi \u2013 adresant necunoscut. Altele n-au mai venit deloc \u00eenapoi. \u00cen \u201989 cu pu\u0163in \u00eenainte de mi\u015fc\u0103rile de la noi, adic\u0103 prin prim\u0103var\u0103, am f\u0103cut o excursie foarte mare \u00een Rusia de vreo 16 zile, cred, &#8211; Kiev, Moscova, Talin, Leningrad \u015fi \u00eenapoi la Moscova. Dar am trecut cu trenul prin Basarabia, Transnistria p\u00e2n\u0103 la Kiev. \u015ei am nimerit \u015fi la Smerinka unde am v\u00e2ndut eu horinc\u0103, \u00een gar\u0103 la Smerinka. \u015ei atunci am aflat eu de la localnici, am aflat ce s-a \u00eent\u00e2mplat: marea majoritate a popula\u0163iei care a fost sub ocupa\u0163ie german\u0103 a fost transmutat\u0103. Pentru c\u0103 marea dorin\u0163\u0103 a hazaicei mele a fost un \u015fal negru cu trandafiri ro\u015fii cu ciucuri de m\u0103tase. \u015ei cump\u0103rasem, s-a g\u0103sit la un moment dat un asemenea \u015fal \u015fi \u0163ineam grozav s\u0103-i trimit acest \u015fal \u015fi \u00eenc\u0103 alte lucruri pentru ceilal\u0163i, pentru Hania care mi-a fost ca o coleg\u0103, s\u0103 zic, \u015fi pentru b\u0103ie\u0163i. Nu s-a putut pentru c\u0103 adresantul era necunoscut\u2026 mi-a venit cu \u015ftampila prim\u0103riei de la Gorai cu adresantul necunoscut ceea era imposibil c\u0103 \u00eentr-un s\u0103tuc cum era \u0103sta, aproape un c\u0103tun&#8230; Dar asta mi-au explicat: c\u0103 au f\u0103cut transbord\u0103ri de popula\u0163ie, localit\u0103\u0163i \u00eentregi. Vai de baba asta am\u0103r\u00e2t\u0103. N-avea ea din\u0163i de pe vremea aia, dar\u0103mite dup\u0103 aia. Era o nenorocit\u0103 cu trei copii, de b\u0103rbat nu \u015ftia nimic \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 a aflat vreodat\u0103 ceva despre el pentru c\u0103 imediat cum au intrat ru\u015fii am \u00eenceput noi, Hania \u015fi cu mine, s\u0103 facem coresponden\u0163\u0103, c\u0103 aveam num\u0103rul unit\u0103\u0163ii lui, s\u0103 \u00eentreb\u0103m de el \u015fi n-au dat nici un r\u0103spuns p\u00e2n\u0103 am plecat eu. Cine \u015ftie pe unde s-a pierdut \u015fi omul \u0103sta.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Participa\u0163i la conferin\u0163e, \u0163ine\u0163i prelegeri \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor, elevilor de liceu \u00een care s\u0103 le povesti\u0163i despre\u2026?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> N-a\u0163i mai dat nici un alt interviu?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu, n-am mai dat nici un alt interviu \u015fi am colaborat foarte bine cu cei de la locul meu de munc\u0103 pe unde am lucrat. Oamenii s-au purtat foarte frumos cu mine c\u0103 \u015fi eu m-am purtat frumos cu ei \u2013 asta e chestie de reciprocitate \u2013 \u015fi n-am pedalat deloc pe pozi\u0163ia de victim\u0103 \u00een anii c\u00e2t am fost activ\u0103. Adic\u0103 eu m-am pensionat \u00een \u201985, p\u00e2n\u0103 \u00een \u201985 nu \u0163inea figura. Iar dup\u0103 \u201985 cei de acuma \u00ees tot \u0103ia ca s\u0103 fim sinceri.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> Doamn\u0103 Solomon, v\u0103 mul\u0163umesc foarte mult pentru tot ce mi-a\u0163i povestit, pentru timpul pe care mi l-a\u0163i acordat cu at\u00e2ta bun\u0103voin\u0163\u0103, pentru generozitatea dumneavoastr\u0103.<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Vede\u0163i-v\u0103 de treab\u0103, ce generozitate?! O femeie ca mine care tr\u0103ie\u015fte aproape izolat\u0103 pentru c\u0103 din genera\u0163ia mea exist\u0103 foarte pu\u0163ini. Eu, nefiind g\u0103l\u0103\u0163eanc\u0103, nici nu am cuno\u015ftin\u0163e. \u00cen anii c\u00e2nd puteam s\u0103 umblu m\u0103 feream s\u0103 ies \u00een ora\u015f de fric\u0103 s\u0103 nu m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu cei cu care lucram ca s\u0103 nu trebuiasc\u0103 s\u0103 raportez, a\u015fa c\u0103 m-am mul\u0163umit cu traseul combinat-\u0162iglina [cartier din Gala\u0163i, n.m.C.G.] \u015fi cu ce g\u0103seam de cump\u0103rat acolo, aproape nu veneam deloc \u00een ora\u015f. Am avut un noroc deosebit c\u0103 b\u0103iatul meu nu mi-a creat probleme, a \u00een\u0163eles situa\u0163ia casei \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163at bine \u015fi a intrat cu media 10 la facultate \u015fi a ie\u015fit cu 9,40. Are deja 24 de ani de serviciu. E un copil foarte bun care, pe l\u00e2ng\u0103 toate belele lui, mai are grij\u0103 \u015fi de mine. Eu \u00eencerc s\u0103 trag prea pu\u0163in de el pentru c\u0103 \u00eemi dau seama c\u0103 nu mai are cum, dar tot are grij\u0103 de \u00eemi car\u0103 ap\u0103 plat\u0103 c\u0103 eu nu mai pot s\u0103 car greut\u0103\u0163i mari c\u0103&#8230; Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd face o pia\u0163\u0103 cu mine, \u00eemi face aprovizionarea, m\u0103 \u00eentreab\u0103 la telefon, c\u0103 are treab\u0103 la supermarketuri pe acolo prin Bucure\u015fti, m\u0103 \u00eentreab\u0103 ce s\u0103-mi mai aduc\u0103. Tr\u0103iesc la ora asta mul\u0163umit\u0103. Bani nu-mi lipsesc, cerin\u0163e n-am. Uite stau \u00een capoatele astea ca s\u0103-mi \u0163in\u0103 cald la genunchii care m\u0103 dor, c\u0103 am venit din Transnistria cu reumatism c\u0103 era z\u0103pad\u0103 pe pere\u0163i \u00een c\u0103m\u0103ru\u0163a aia mititic\u0103 unde st\u0103team noi c\u0103 nu aveam cu ce ne \u00eenc\u0103lzi. Noi ne duceam \u00een p\u0103dure \u015fi adunam vreascuri, dar c\u00e2te leg\u0103turi de vreascuri puteai s\u0103 aduci, copil fiind. Taic\u0103-meu a fost impracticabil \u00een perioada Transnistriei, iar maic\u0103-mea dup\u0103 tifos iar n-a fost bun\u0103 de nimic \u015fi n-a avut condi\u0163ii s\u0103 se refac\u0103 dec\u00e2t c\u00e2nd am venit \u00eenapoi \u00een \u0163ar\u0103. A f\u0103cut imediat \u00eenapoi suta de kilograme \u015fi a murit cu suta de kilograme.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> La Suceava? E \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 la Suceava?<\/p>\n<p><strong>S.R.:<\/strong> Nu. \u00cen \u201962 a murit tata \u015fi pe urm\u0103 am adus-o pe mama aici \u015fi a murit aici. E \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 la cimitirul din Gala\u0163i.<\/p>\n<p><strong>C.G.:<\/strong> V\u0103 mul\u0163umesc mult \u00eenc\u0103 o dat\u0103.<\/p>\n[1]Shiva (\u015fapte) este perioada de doliu, care \u00eencepe din ziua \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii \u015fi dureaz\u0103 \u015fapte zile. \u00cen acest timp, cei \u00eendolia\u0163i trebuie s\u0103 stea pe podea, pe perne joase sau pe b\u0103nci. De asemenea, nu se b\u0103rbieresc, nu se tund, nu se sp\u0103l\u0103, nu-\u015fi spal\u0103 ruf\u0103ria \u015fi nu \u00eembrac\u0103 haine proasp\u0103t sp\u0103late, nu muncesc. \u00cen unele comunit\u0103\u0163i, exist\u0103 obiceiul de a acoperi toate oglinzile din casa defunctului {Geoffrey Wigoder (coord.), Enciclopedia Iudaismului, Bucure\u015fti, ed.Hasefer, 2006, pp. 176-177}.<\/p>\n[2]Termenul de cusher (ca\u015fer) desemneaz\u0103 un aliment care poate fi consumat potrivit normelor rituale. Legile alimentare se refer\u0103 at\u00e2t la diversele specii autorizate pentru consum, c\u00e2t \u015fi la modul \u00een care trebuie sacrificat animalul, la starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii lui \u00een momentul t\u0103ierii \u015fi la prepararea acestuia. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aceste reguli interzic consumul de lactate \u015fi carne la aceea\u015fi mas\u0103, iar ustensilele culinare pot absorbi mici cantit\u0103\u0163i din alimentele folosite, se prevede utilizarea a dou\u0103 r\u00e2nduri de vase separate pentru carne \u015fi lapte. O persoan\u0103 care a consumat carne trebuie s\u0103 lase s\u0103 treac\u0103 un anumit interval de timp mai \u00eenainte de a consuma lapte sau produse lactate (Geoffrey Wigoder, op. cit., pp. 39-40).<\/p>\n[3] Sunt considerate alimente parve (neutre) sau stami cele care se pot consuma at\u00e2t cu lapte c\u00e2t \u015fi cu carne cum ar fi: fructele, legumele, ou\u0103le \u015fi pe\u015ftele (Geoffrey Wigoder, op. cit, p. 40).<\/p>\n[4] Vezi nota 3.<\/p>\n[5] S\u0103rb\u0103toare care dureaz\u0103 opt zile \u015fi comemoreaz\u0103 victoria Macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria. Specificul acestei s\u0103rb\u0103tori este dat de aprinderea hanuchiei, un sfe\u015fnic special cu opt bra\u0163e, de unde \u015fi denumirea de \u201es\u0103rb\u0103toarea luminii\u201d. Sfe\u015fnicul se aprinde imediat dup\u0103 l\u0103sarea nop\u0163ii, iar luminile trebuie s\u0103 ard\u0103 cel pu\u0163in 30 de minute \u015fi s\u0103 fie amplasate \u00eentr-un loc foarte vizibil: \u00een prag, \u00een fa\u0163a casei, pe pervazul ferestrei. Luminile se aprind cu ajutorul unei lum\u00e2n\u0103ri pe r\u00e2nd, astel \u00eenc\u00e2t \u00een ultima sear\u0103 toate cele opt s\u0103 fie aprinse. Exist\u0103 \u015fi tradi\u0163ia aprinderii \u00een ordine descresc\u0103toare. Ceremonia se desf\u0103\u015foar\u0103 de obicei \u00een familie, iar copiii primesc \u00een dar o mic\u0103 sum\u0103 de bani (Geoffrey Wigoder, op. cit, pp. 273-275).<\/p>\n[6] S\u0103rb\u0103toare care comemoreaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul robiei din Egipt. Semnifica\u0163ia sa agrar\u0103 este de celebrare a prim\u0103verii la \u00eenceputul seceri\u015fului de orz. Pe durata s\u0103rb\u0103torii, care este celebrat\u0103 timp de opt zile \u00een Diaspora \u015fi \u015fapte \u00een Israel, este interzis consumul de alimente pe baz\u0103 de aluat dospit. De asemenea, se interzice folosirea vaselor \u015fi oalelor utilizate \u00een mod curent la prepararea alimentelor, deoarece acestea ar mai putea con\u0163ine \u00een porii lor particule de aluat dospit. Ustensilele de metal \u2013 tac\u00e2murile sau oalele de metal \u2013 pot fi totu\u015fi folosite cu condi\u0163ia s\u0103 fi fost bine cur\u0103\u0163ate. De obicei \u00eens\u0103 familiile de evrei aveau o vesel\u0103 special\u0103 numai pentru Pesah (Geoffrey Wigoder, op. cit, pp. 512-513).<\/p>\n[7] Potrivit Decretului-lege 3438 din 14 octombrie 1940 pentru reglementarea situa\u0163iei evreilor \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt personalul didactic \u015fi administrativ, ca \u015fi elevii \u015fi studen\u0163ii evrei sunt exclu\u015fi din \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti de grad primar, secundar sau superior de stat sau particulare, ca \u015fi din \u015fcolile confesionale ale cultelor cre\u015ftine. Conform prevederilor legale cuprinse \u00een decret evreii puteau s\u0103-\u015fi organizeze \u015fcoli proprii, de grad primar \u015fi secundar cu personal didactic \u015fi adminstrativ evreiesc. Aceste \u015fcoli nu aveau drept de publicitate \u015fi puteau fi frecventate numai de elevi de etnie evreiasc\u0103 (vezi \u00een acest sens Decretul-lege nr. 3438 din 14 octombrie 1940 pentru reglementarea situa\u0163iei evreilor \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een Lya Benjamin, Evreii din Rom\u00e2nia \u00eentre anii 1940-1944. Legisla\u0163ia antievreiasc\u0103,vol. I, Bucure\u015fti, ed, Hasefer, 1993, doc. 14, pp. 70-71).<\/p>\n[8] \u00cen ceea ce prive\u015fte rolul jucat de Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een confiscarea averilor evreilor din Bucovina \u015fi Basarabia deporta\u0163i \u00een Transnistria \u015fi transferarea lor la tezaurul de stat, pot fi identificate mai multe direc\u0163ii de ac\u0163iune: 1) Preschimbarea banilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een ruble, la cursul de 40 de lei pentru o rubl\u0103, \u00een loc de un leu pentru o rubl\u0103, a\u015fa cum s-a decis pentru restul popula\u0163iei, \u015fi preschimbarea rublelor sau oric\u0103ror altor monede din posesia evreilor, \u00een m\u0103rci speciale \u2013 Reichskredit Kassenscheine (RKKS) &#8211; la cursul de 60 de ruble pentru o marc\u0103; 2) Confiscarea valutei de orice fel, f\u0103r\u0103 a se stabili vreun curs de schimb; 3) Confiscarea bijuteriilor \u015fi a obiectelor de cult din aur \u015fi argint, a monedelor de aur \u015fi argint; 4) Confiscarea de tablouri \u015fi a altor opere de art\u0103; 5) Deposedarea celor deporta\u0163i de acte de valoare: poli\u0163e, ac\u0163iuni, carnete de economii, documente care dovedeau posesia de conturi \u00een b\u0103nci, acte de identitate (Jean Ancel, Contribu\u0163ii la istoria Rom\u00e2niei. Problema evreiasc\u0103 1933-1944, vol. I, partea a doua, Bucure\u015fti, ed. Hasefer, 2001, pp. 317-339).<\/p>\n[9] Meyer Teich, fostul pre\u015fedinte al comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti din Suceava \u015fi conduc\u0103torul coloniei de deporta\u0163i din \u015eargorod.<\/p>\n[10] La medvav nikim (idi\u015f) sau lamed-vav \u0163adikim (ebraic\u0103) sunt cei \u201e 36 de drep\u0163i\u201d din fiecare genera\u0163ie d\u0103rui\u0163i cu \u015eehina (\u201ePrezen\u0163a Divin\u0103\u201d). Datorit\u0103 meritelor acestora lumea \u00eentreag\u0103 continu\u0103 s\u0103 existe. Surse tradi\u0163ionale distincte men\u0163ioneaz\u0103 numere diferite ale acestor drep\u0163i, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la a considera c\u0103 un singur drept este de ajuns pentru salvarea universului. Ace\u015fti drep\u0163i sunt descri\u015fi ca fiind ni\u015fte evrei simpli \u015fi mode\u015fti, care \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 din greu existen\u0163a. Tr\u0103iesc \u00een anonimat, refuz\u00e2nd s\u0103-\u015fi afirme natura excep\u0163ional\u0103, iar \u00een perioadele grele pentru Israel intervin pentru a-\u015fi salva confra\u0163ii, re\u00eentorc\u00e2ndu-se mai apoi la existen\u0163a lor modest\u0103 (Geoffrey Wigoder, op. cit., p. 387). \u00cen acest caz avem de-a face cu o analogie \u00eentre tradi\u0163ia iudaic\u0103 \u015fi comportamentul exemplar al unui membru din afara comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti.<\/p>\n[11] Vezi nota 6.<\/p>\n[12] Dob\u00e2ndirea statutului de adult responsabil din punct de vedere religios, \u00een cazul b\u0103ie\u0163ilor care au \u00eemplinit 13 ani \u015fi care devin astfel ap\u0163i s\u0103 fac\u0103 parte din cvorumul de rug\u0103ciune (Geoffrey Wigoder, op. cit., p. 89).<\/p>\n[13] Aniversarea mor\u0163ii unei rude sau a unei persoane apropiate pentru care exist\u0103 obliga\u0163ia de a se \u0163ine doliu. Cu acest prilej exist\u0103 obiceiul s\u0103 se aprind\u0103 o lum\u00e2nare care arde timp de 24 de ore \u00een casa celui decedat. Cei \u00eendolia\u0163i recit\u0103 Kadi\u015f \u00een cadrul unui minian (cvorum de rug\u0103ciune), la cele trei servicii religioase zilnice (Geoffrey Wigoder, op. cit., pp. 302-303).[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row]\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[vc_row full_width=&#8221;stretch_row&#8221; column_spacing=&#8221;0px&#8221; tablet_fullwidth_cols=&#8221;yes&#8221; css=&#8221;.vc_custom_1517327157342{padding-top: 150px !important;padding-bottom: 50px !important;background-image: url(https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/first_page_ew.jpg?id=1103) !important;background-position: center !important;background-repeat: no-repeat !important;background-size: cover !important;}&#8221; local_scroll_id=&#8221;home-top&#8221; el_class=&#8221;bg-fixed&#8221;][vc_column 0=&#8221;&#8221;][\/vc_column][\/vc_row][vc_row column_spacing=&#8221;60&#8243; local_scroll_id=&#8221;cine_suntem&#8221; css=&#8221;.vc_custom_1515854239369{padding-top: 40px !important;background-color: #ffffff !important;}&#8221;][vc_column 0=&#8221;&#8221;][\/vc_column][\/vc_row][vc_row full_width=&#8221;stretch_row&#8221; column_spacing=&#8221;60&#8243; local_scroll_id=&#8221;features&#8221; css=&#8221;.vc_custom_1515856202370{background-color: #ffffff !important;}&#8221;][vc_column 0=&#8221;&#8221;][vc_column_text]Data \u015fi locul interviului: 22 aprilie&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1015,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[16],"tags":[],"post_series":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1005"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1005"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1005\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1138,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1005\/revisions\/1138"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1015"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1005"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1005"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1005"},{"taxonomy":"post_series","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/post_series?post=1005"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}