{"id":992,"date":"2015-07-16T15:12:40","date_gmt":"2015-07-16T15:12:40","guid":{"rendered":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/?p=992"},"modified":"2018-01-30T15:57:55","modified_gmt":"2018-01-30T15:57:55","slug":"simon-meer-interviu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/simon-meer-interviu\/","title":{"rendered":"Simon Meer: Interviu"},"content":{"rendered":"[vc_row full_width=”stretch_row” column_spacing=”0px” tablet_fullwidth_cols=”yes” css=”.vc_custom_1517327415053{padding-top: 150px !important;padding-bottom: 50px !important;background-image: url(https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/first_page_ew.jpg?id=1103) !important;background-position: center !important;background-repeat: no-repeat !important;background-size: cover !important;}” local_scroll_id=”home-top” el_class=”bg-fixed”][vc_column 0=””][\/vc_column][\/vc_row][vc_row column_spacing=”60″ local_scroll_id=”cine_suntem” css=”.vc_custom_1515854239369{padding-top: 40px !important;background-color: #ffffff !important;}”][vc_column 0=””]

Simon Meer: Interviu<\/span><\/h2>
<\/span><\/span><\/span><\/span><\/div><\/div>[\/vc_column][\/vc_row][vc_row full_width=”stretch_row” column_spacing=”60″ local_scroll_id=”features” css=”.vc_custom_1515856202370{background-color: #ffffff !important;}”][vc_column 0=””][vc_column_text]Data \u015fi locul interviului:<\/strong> 7 iulie 2008, Dorohoi
\nInterviu realizat de:\u00a0<\/strong>Cosmina Gu\u015fu<\/p>\n

Vedeau cum p\u0103m\u00e2ntul pl\u0103m\u0103dea, \u00eenc\u0103 pl\u0103m\u0103dea\u2026..<\/p><\/blockquote>\n

Simon Meer s-a n\u0103scut \u00een 1927 \u00een Burdujeni-Suceava, Rom\u00e2nia. De la v\u00e2rsta de cinci ani se mut\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei patru fra\u0163i la Dorohoi, la o m\u0103tu\u015f\u0103. \u00cempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Eti Meer, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte memoria tragicei experien\u0163e a deport\u0103rii \u00een lag\u0103rele Tansnistriei. Dup\u0103 ce a fost martorul violen\u0163elor \u00eendreptate \u00eempotriva evreilor din Dorohoi \u00een iulie 1940 pe fundalul retragerii rom\u00e2ne\u015fti din Basarabia \u015fi nordul Bucovinei, \u00een noiembrie 1941 este deportat \u00eempreun\u0103 cu familia sa. \u00cen decembrie 1943 a fost repatriat cu trenul \u00eenapoi \u00een Dorohoi. Pentru p\u0103rin\u0163ii s\u0103i a fost \u00eens\u0103 prea t\u0103rziu: \u00een iarna cumplit\u0103 a lui \u201941-\u201942 \u015fi-au pierdut via\u0163a \u00een lag\u0103rul de la \u015eargorod.<\/p>\n

Cosmina Gu\u015fu:<\/strong> Pute\u0163i s\u0103-mi spune\u0163i numele dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

Simon Meer:<\/strong> Meer, numele de familie, \u015fi Simon e numele meu de na\u015ftere.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> V\u0103 rog s\u0103-mi spune\u0163i c\u00e2nd \u015fi unde v-a\u0163i n\u0103scut?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Eu sunt n\u0103scut \u00een 4 ianuarie 1927 \u00een Burdujeni, Suceava. Burdujenii pe atunci erau un cartier al Sucevei. Ulterior a devenit un or\u0103\u015fel subordonat ora\u015fului Suceava. \u015ei mama fiind din Dorohoi, tata dintr-o comun\u0103 din jude\u0163ul Suceava, s-au c\u0103s\u0103torit, au stat acolo \u00een Burdujeni. Nu \u015ftiu prin ce an, pentru c\u0103 eu \u00een \u201932 am venit aici, la Dorohoi, la v\u00e2rsta de cinci ani ca s\u0103 urmez cursul \u0103la\u2026 La noi exista \u00eenainte de \u015fcoal\u0103 un sistem de gr\u0103dini\u0163\u0103, \u00een limba idi\u015f se spune heder.[1] \u015ei am venit la o sor\u0103 de-a mamei, v\u0103duv\u0103, am venit \u015fi am stat la d\u00e2nsa. Am urmat \u015fcoala primar\u0103, meserie.<\/p>\n

Eti Meer (so\u0163ia): Ai fost crescut de d\u00e2nsa.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Crescut de la v\u00e2rsta de cinci ani. \u015ei mama, st\u00e2nd \u00een comuna Dumbr\u0103veni, avea grij\u0103 s\u0103 ne aprovizioneze, c\u0103 eram patru fra\u0163i, to\u0163i patru copiii erau adu\u015fi pe capul lui m\u0103tu\u015f\u0103-mea aici la Dorohoi, Butnaru Ruhla, din strada Spiru Haret, nr. 46. Am stat aicea p\u00e2n\u0103 \u00een \u201941 c\u00e2nd a avut loc deportarea. De aicea ne-am \u00eembarcat \u00een tren. Din Dorohoi au plecat spre Transnistria peste 10 000 de evrei, peste 10 000 de evrei. Erau \u00een total 12 000 de evrei, evrei din toate ora\u015fele \u015fi comunele subordonate, c\u0103 Dorohoiul era centru de jude\u0163. \u015ei erau evrei din S\u0103veni, Darabani, R\u0103d\u0103u\u0163i Prut, Mih\u0103ileni \u015fi Dorohoi. Eram la 12 000 de suflete.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Dar cum fuseser\u0103 adu\u015fi evreii din Darabani, din\u2026?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Poftim?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Cum au ajuns \u00een Dorohoi evreii?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> I-a alungat, au fost ridica\u0163i. \u00cenc\u0103 din 1939 o \u00eenceput\u2026 c\u00e2nd o venit \u00een 1939 legionarii la putere [2] to\u0163i evreii din comunele \u015fi ora\u015felele acestea cum erau S\u0103veni, Darabani, \u0103st\u0103lalt R\u0103d\u0103u\u0163i Prut, Mih\u0103ileni au fost alunga\u0163i de acolo \u015fi au venit aici la Dorohoi. Aici au fost aduna\u0163i to\u0163i \u015fi de aici calea spre Transnistria. [3]\n

C.G.:<\/strong> Deci \u00een Dorohoi locuia\u0163i dumneavoastr\u0103 la m\u0103tu\u015fa dumneavoastr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu cei trei fra\u0163i.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Iar p\u0103rin\u0163ii?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> P\u0103rin\u0163ii o locuit \u00een comuna Dumbr\u0103veni, jude\u0163ul Suceava. Au avut o b\u0103c\u0103nie acolo \u015fi au avut grij\u0103 de noi copiii de a ne alimenta, de a ne asigura tot.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Era o familie religioas\u0103? P\u0103rin\u0163ii dumneavoastr\u0103 erau religio\u015fi?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da. La noi \u00een comun\u0103, comuna Dumbr\u0103veni\u2026 Noi am stat \u00een satul S\u0103l\u0103jeni, o singur\u0103 familie de evrei. \u015ei s\u00e2mb\u0103ta la centru, la Dumbr\u0103veni, erau 12 familii de evrei \u015fi \u00een moara unui proprietar s-a organizat acolo \u00eentr-o camer\u0103 o mic\u0103 sinagog\u0103. \u015ei p\u0103rin\u0163ii mei \u015ftiau c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta \u2013 c\u0103 S\u0103l\u0103jeni era un c\u0103tun, un sat, Dumbr\u0103veni era la 2 km de mers \u2013 mergeam la sinagog\u0103. Pe urm\u0103 \u015fi eu veneam c\u00e2nd mergeam \u00een vacan\u0163\u0103. Aicea \u00een Dorohoi am \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoala primar\u0103, \u00een vacan\u0163\u0103 plecam la \u0163ar\u0103, la p\u0103rin\u0163i. Ei mergeam cu p\u0103rin\u0163ii s\u00e2mb\u0103ta, de s\u0103rb\u0103tori, c\u0103 st\u0103team 3-4 luni de zile. Vacan\u0163a mare st\u0103team la \u0163ar\u0103, n-am stat aicea, la m\u0103tu\u015fa, am plecat noi copiii acas\u0103. \u015ei mai f\u0103ceam \u015fi altele. O s\u0103 r\u00e2de\u0163i de mine. M\u0103 \u00eenh\u0103mam cu b\u0103ie\u0163i \u015fi fete din sat \u015fi mergeam cu oile, cu vitele la ima\u015f, la p\u0103scut, \u00een vacan\u0163\u0103. Ce aveam s\u0103 fac acas\u0103?! Vedeam cum diminea\u0163\u0103 se str\u00e2ng cirezi de vite, de oi \u015fi se merge pe un ima\u015f la p\u0103scut \u015fi mergeam \u015fi noi \u015fi ne jucam \u015fi noi. Animalele p\u0103\u015fteau \u015fi noi ne jucam, eram copii. Ce eram p\u00e2n\u0103 la 8-9 ani, p\u00e2n\u0103 la 10 ani!?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Nu v-am \u00eentrebat dac\u0103 a\u0163i avut bar-mitzvah.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Bar-mitzvah cum s\u0103 nu. La 13 ani se pun tfilin, se \u00eembrac\u0103 cele 10 porunci care se pun pe m\u00e2n\u0103 una \u015fi una la frunte. Aceia e bar-mitzvah.<\/p>\n

E.M.: La fete la 12 \u015fi la b\u0103ie\u0163i la 13 ani.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Dar fetele nu \u00eembr\u0103cau, numai b\u0103ie\u0163ii \u00eembr\u0103cau tfilin. Era f\u0103cut \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t cu o curelu\u015f\u0103 trebuia s\u0103 \u00eenv\u00e2r\u0163i aici pe m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 de \u015fapte ori \u015fi pe urm\u0103 dat\u0103 curelu\u015fa \u015fi pe m\u00e2n\u0103 \u015fi pe un deget. [4]\n

C.G.:<\/strong> \u0162inea\u0163i buc\u0103t\u0103rie cusher? [5]\n

S.M.:<\/strong> P\u0103rin\u0163ii?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> P\u0103rin\u0163ii.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da, p\u0103rin\u0163ii erau habotnici. De ce? C\u0103 mama mea s-o tras de aicea din Dorohoi, de la o familie foarte habotnic\u0103, care p\u0103zea sinagoga, orice s\u0103rb\u0103toare era p\u0103strat\u0103 \u015fi mama mea la \u0163ar\u0103 respecta acolo. \u015etiau \u0163\u0103ranii c\u0103 s\u00e2mb\u0103ta pr\u0103v\u0103lia e \u00eenchis\u0103. Nu venea careva s\u0103 fac\u0103 greut\u0103\u0163i. V-am spus despre aspectul de c\u00e2nd o venit legionarii la putere. \u00cen alte comune au suferit s\u0103racii, c\u0103 i-au maltrat \u015fi i-au gonit de acolo. Dar p\u0103rin\u0163ilor mei le-au \u00eenconjurat casa peste o sut\u0103 de s\u0103teni \u015fi le-o spus: \u201eDomnul Frochi, nu te mi\u015fti de aicea, aicea stai.\u201d De ce crede\u0163i? Pentru c\u0103 era, de exemplu, o familie de \u0163\u0103rani s\u0103raci, vroia s\u0103 mearg\u0103 duminica la t\u00e2rg, la Burdujeni, la Bucecea, s\u0103-\u015fi cumpere doi juncani, s\u0103-\u015fi cumpere dou\u0103 oi, s\u0103-\u015fi cumpere un purcel. Veneau la domnul Frochi \u015fi \u00eemprumutau bani f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 gajuri, garan\u0163ie. A\u015fa prin rela\u0163ii, prin bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi prin prietenie \u00eemprumuta la fiecare bani, numai c\u0103 \u00eei trecea \u00eentr-un caiet. \u015ei ei c\u00e2nd f\u0103ceau bani: \u201eUite domnul Frochi, \u0163i-am adus datoria.\u201d A\u015fa am tr\u0103it, chiar aici \u00een S\u0103l\u0103jeni, cu p\u0103rin\u0163ii mei.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Bunicii erau din Dorohoi? Mi-a\u0163i spus c\u0103 mama se tr\u0103gea din Dorohoi.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Bunicii da, de aici din Dorohoi, sigur c\u0103 da.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Ce limb\u0103 se vorbea \u00een familia dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Se vorbea limba idi\u015f, dar eu vorbeam numai rom\u00e2ne\u015fte. De exemplu, ea [arat\u0103 spre so\u0163ie, n.m. C.G.], la p\u0103rin\u0163ii ei, vorbea limba idi\u015f. M\u0103tu\u015fa-mea vorbea \u00een idi\u015f \u015fi eu \u00eei r\u0103spundeam \u00een rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Nu \u015ftia\u0163i?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Cum n-am \u015ftiut? Vai de mine! Am \u00eenv\u0103\u0163at idi\u015f. Am \u00eenv\u0103\u0163at pe urm\u0103 la \u015fcoala aia premerg\u0103toare clasei \u00eent\u00e2i, cum se face doi ani la o gr\u0103dini\u0163\u0103, la heder cum se spune \u00een limba idi\u015f, acolo am \u00eenv\u0103\u0163at litere, limba ebraic\u0103. \u015ei la \u015fcoala israelito-rom\u00e2n\u0103 am avut \u015fi ore de ebraic\u0103, am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi ebraica, plus toate obiectele \u00een limba rom\u00e2n\u0103. [6] Aici \u015fcoala israelito-rom\u00e2n\u0103 e \u00een picioare, nu este distrus\u0103. \u00cens\u0103 a fost na\u0163ionalizat\u0103 \u015fi nici la ora actual\u0103 Federa\u0163ia Comunit\u0103\u0163ilor n-o reu\u015fit s-o ia \u00eenapoi.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> P\u0103rin\u0163ii purtau haine tradi\u0163ionale sau occidentale?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu. La noi nu se \u015ftia de haina occidental\u0103, era costum civil, haine civile, purtau a\u015fa cum purta toat\u0103 lumea. Nu f\u0103ceai deosebirea \u00eentre cre\u015ftin \u015fi evreu. Nu f\u0103ceai. Aceea\u015fi costuma\u0163ie, aceea\u015fi rochie, acela\u015fi palton, acela\u015fi pardesiu, aceea\u015fi p\u0103l\u0103rie, aceea\u015fi c\u0103ciul\u0103. \u015ei \u00een \u201939 c\u00e2nd s-o alungat evreii din comune p\u0103rin\u0163ii unde s\u0103 vin\u0103? [7] Au venit \u015fi ei la Dorohoi \u015fi am stat p\u00e2n\u0103 \u00een \u201941 \u00eempreun\u0103 c\u00e2nd ne-a \u00eenc\u0103rcat \u00een vagoane, \u00een tren special cu vreo 20 \u015fi ceva de vagoane.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Vagoane de vite.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Vagoane de animale, \u00eenghesui\u0163i. Nu mai \u00eentreba\u0163i, fereasc\u0103 Dumnezeu! S\u0103 m\u0103 scuza\u0163i, dac\u0103 aveai nevoie s\u0103 ie\u015fi \u00een interesul t\u0103u, f\u0103ceai acolo \u00een vagon, nu-\u0163i d\u0103deau voie jandarmii. Jandarmii care p\u0103zeau vagoanele, nu ne d\u0103deau voie s\u0103 cobor\u00e2m. Doar erau sta\u0163ion\u0103ri \u00een diferite sta\u0163ii. Am un caz: la Cern\u0103u\u0163i o sta\u0163ionat trenul acolo mai mult timp \u015fi un b\u0103iat o \u00eendr\u0103znit \u015fi o tras u\u015fa, poarta de la vagon \u015fi o cobor\u00e2t jos.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Ca s\u0103 beie un pic de ap\u0103.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> S\u0103 beie un pic de ap\u0103, dar l-o \u00eempu\u015fcat. O r\u0103mas acolo mort \u015fi Dumnezeu \u015ftie cine l-o luat \u015fi unde l-au dus.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Ei, aruncat acolo.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Dar primele manifest\u0103ri antisemite c\u00e2nd au ap\u0103rut \u00een ora\u015f?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u00cencep\u00e2nd din \u201939, din \u201939 c\u00e2nd au venit legionarii la putere. Atuncea noi nu aveam voie, doamn\u0103, s\u0103 ie\u015fim \u00een ora\u015f dec\u00e2t o or\u0103 pe zi. Restul erai p\u0103zit. [8] De acuma \u015fi poli\u0163ia \u015fi jandarmeria erau \u00een slujba comitetelor care s-au organizat de legionari. Imediat s-a organizat comitete de legionari \u00eenarma\u0163i cu pistoale.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Cum n-ai f\u0103cut ceva, imediat erai arestat.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Dumneavoastr\u0103 a\u0163i fost victima sau martorul unor manifest\u0103ri antisemite \u00eenainte de deportare?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u00cenainte de deportare? Nu n-am asistat eu pentru c\u0103 mi-am p\u0103zit\u2026n-am ie\u015fit din cas\u0103, ie\u015feam numai ora aia care mergeam la \u015fcoal\u0103. Sta\u0163i. \u00cen \u201939 nu, eram la meserie. Eu am terminat cele patru clase \u00een \u201938 \u015fi \u00een \u201939 am fost dat la un atelier de boiangerie \u015fi cur\u0103\u0163\u0103torie chimic\u0103 ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 meseria. Eu trebuia s\u0103 ajung diminea\u0163a \u00een zori de zi la patron, nu cumva s\u0103 m\u0103 vad\u0103 careva, vreun legionar c\u0103 erau \u00eembr\u0103ca\u0163i to\u0163i \u00een uniform\u0103, cama\u015f\u0103 verde, centur\u0103, pistol \u015fi cum te prindea te ducea la poli\u0163ie \u015fi te aresta. Se umpleau beciurile poli\u0163iei, erau permanent pline. C\u0103 omul mai trebuia s\u0103 mai ias\u0103 din cas\u0103, nu se putea. \u015ei aicea g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u00e2\u0163i evrei erau \u00een Dorohoi, nu erau 100-200, erau mii de evrei. Acuma ora\u015ful s-a mai mic\u015forat c\u0103 s-a demolat, s-a\u2026 Ora\u015ful era m\u0103ri\u015for. N-a\u0163i cunoscut Dorohoiul?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Nu.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Acuma prima dat\u0103?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Da, prima dat\u0103.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u015ei ca s\u0103 asist la o manifestare \u00eempotriva noastr\u0103 am asistat numai \u00een 3, 4 iulie c\u00e2nd a fost pogromul \u00een Dorohoi. Ce era \u00een 4 iulie 1939? Da. S-a rupt frontul aicea \u015fi armata rom\u00e2n\u0103 era mobilizat\u0103. Noi am avut aici un regiment 29 infanterie \u015fi era mobilizat aicea \u00eempotriva armatei ruse. \u015ei tot regimentul \u0103sta era chemat pe front. \u00cen \u201939 s-a rupt frontul aicea la Her\u0163a Cern\u0103u\u0163i.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u00cen \u201939?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da \u00een \u201939 a fost aicea o\u2026 nu \u015ftiu\u2026 o sl\u0103biciune din partea ru\u015filor, o sc\u0103pat o serie din armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi au fugit. Al\u0163ii, regimentele toate din \u0163ar\u0103 erau plecate \u00een continuare spre \u00een ad\u00e2ncul Rusiei. Frontul o mers pe urm\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een \u201943 p\u00e2n\u0103 la Stalingrad, p\u00e2n\u0103 acolo o ajuns frontul. Dar o fost obstacole unde se mai oprea \u015fi o mai rupt frontul \u015fi aicea armata rom\u00e2n\u0103, aicea la Her\u0163a Cern\u0103u\u0163i atuncea \u00een \u201939. C\u00e2nd o fost aicea pogromul, un sergent militar, \u00eens\u0103 localnic din Bac\u0103u, el \u00eempreun\u0103 cu comandantul lui de companie \u2013 am eu \u015fi numele lui \u2013 comandantul lui de companie au reu\u015fit \u015fi au fugit de la Her\u0163a spre Dorohoi.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Rosen \u00eei spunea.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu \u0103sta osta\u015ful, nu Rosen, altfel. Am eu numele. Am doar \u015fi monumentul pe cimitir cu numele lui. \u015ei o fost \u00eenmorm\u00e2ntarea. \u00cen aceea\u015fi zi pe cimitirul rom\u00e2nesc era \u00eenmorm\u00e2ntat c\u0103pitanul, comandantul companiei respective. \u015ei pe cimitirul evreiesc care e vecin \u2013 cimitirele sunt vecine \u2013 era \u00eengropat acest sergent, osta\u015ful \u0103sta din Bac\u0103u. Coinciden\u0163a a f\u0103cut c\u0103 \u00een ziua \u00een care era \u00eenmorm\u00e2ntarea resturi de la dou\u0103 unit\u0103\u0163i militare, de la 3 gr\u0103niceri, am eu aicea situa\u0163ia, se retr\u0103geau, au fugit \u015fi ei de pe front, de aicea de la Her\u0163a Cern\u0103u\u0163i \u015fi au ajuns \u00een Dorohoi. \u015ei ei erau de acuma, nu \u015ftiu, \u00eenvr\u0103jbi\u0163i, au sc\u0103pat de pe front. Ei retr\u0103g\u00e2ndu-se pe aicea, acolo unde au v\u0103zut la case o firm\u0103 de evreu au tras \u00een locuin\u0163e. Au tras \u00een locuin\u0163e, c\u0103 eu \u00een ziua aia m\u0103 aflam pe strada pe unde s-o retras aceste resturi ale celor dou\u0103 regimente, eram acolo \u00een cas\u0103 \u015fi s-o pus \u00een geamuri perne c\u0103 se spunea c\u0103 dac\u0103 cartu\u015ful trece prin perne se oprete. \u015ei atunci eu n-am \u015ftiut de nimic. Deodat\u0103 ne trezim c\u0103 pe strada ast\u0103zi Dobrogeanu Gherea, \u00eenainte Costic\u0103 Stroici, trece armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi trage unde vede. La fostul meu patron \u00eentr-o camer\u0103 avea \u00een gazd\u0103 un c\u0103pitan \u2013 norocul \u2013 \u015fi el c\u00e2nd o v\u0103zut chestia asta o luat \u015fi o pus un osta\u015f, l-o pus \u00een fa\u0163a casei cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 ca un fel de patrul\u0103. \u015ei c\u00e2nd s-o retras armata \u015fi o v\u0103zut un osta\u015f rom\u00e2n am avut norocul c\u0103 nu s-o tras \u00een casa patronului meu. [9]\n

E.M.:<\/strong> \u015ei \u00eenc\u0103 noroc mare c\u0103 plouase.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> A, era o vijelie de ploaie, c\u0103 dac\u0103 nu era ploaia\u2026 pentru c\u0103 fugiser\u0103 \u015fi osta\u015fii \u00een ploaia asta. V\u0103 da\u0163i seama?! C\u0103 dac\u0103 era o zi normal\u0103 era \u00eempu\u015fcat tot ora\u015ful.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u015eti\u0163i c\u00e2te victime au fost \u00een timpul pogromului?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> 50 de victime pe cimitir \u015fi 20 de victime pe raza ora\u015fului unde au mai tras ei \u00een drum spre\u2026 c\u0103 ei au mers spre cimitir \u00een drum spre Suceava. Pe aicea s-au retras \u015fi tocmai \u00een drumul spre Suceava era cimitirul \u015fi ei trec\u00e2nd pe acolo \u015fi v\u0103z\u00e2nd lume \u00een\u0103untru la o \u00eenmorm\u00e2ntare, au marcat num\u0103rul de b\u0103rba\u0163i, num\u0103rul de femei \u015fi copii care erau la \u00eenmorm\u00e2ntare: 50.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Eram s\u0103 fim \u015fi noi printre ei, c\u0103 noi am locuit acolo.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Tocmai \u00een drumul \u0103sta pe unde s-o retras armata spre cimitir \u015fi spre Suceava locuia d\u00e2nsa. Eu atuncea n-am cunoscut-o, eram copii atunci. Ce aveam eu \u00een\u201939? Aveam 12 ani \u015fi ea avea 8 ani. Asta o fost situa\u0163ia, asta o fost cea mai groaznic\u0103 crim\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 pe raza ora\u015fului Dorohoi \u00een preajma \u015fi \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Mi-a\u0163i spus c\u0103 p\u0103rin\u0163ii au venit \u015fi ei ulterior \u00een Dorohoi.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da. \u00cen \u201939 s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 din fiecare comun\u0103 c\u00e2nd o venit legionarii la putere…prin toate comunele s-au pus de acuma\u2026 c\u0103 erau posturi de jandarmi, erau posturi de poli\u0163ie. Ei, de acuma veniser\u0103 ace\u015fti fl\u0103c\u0103i tineri, av\u00e2nta\u0163i, cu mult curaj: \u201eAfar\u0103 cu jidanii din \u0163ar\u0103.\u201d Atuncea c\u00e2nd o v\u0103zut s\u0103tenii din satul S\u0103l\u0103jeni, unde locuiau p\u0103rin\u0163ii mei, \u00eenc\u0103 o spus, sus \u015fi tare, strigau: \u201eDomnul Froichi \u2013 c\u0103 lui taic\u0103-miu \u00eei spunea Froim, \u0163\u0103ranii nu-i spuneau Froim \u2013 domnul Froichi, nu pleci de aicea din satul nostru. Cine se va atinge de dumneata \u00eel sp\u00e2nzur\u0103m.\u201d Ei o r\u0103mas c\u00e2teva zile acolo \u015fi totu\u015fi tr\u0103iau cu frica \u00een spinare. Au pus s\u0103tenii, au pus \u0163\u0103rani de servici, cu toate c\u0103 era post de poli\u0163ie acolo, erau supraveghetori de acuma legionari. S\u0103tenii st\u0103teau noapte de noapte \u015fi p\u0103zeau casa, locuin\u0163a p\u0103rin\u0163ilor mei. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 p\u0103rin\u0163ii au spus c\u0103 nu mai pot sta \u015fi s-au urcat \u015fi ei \u00een dou\u0103 \u015farabane \u015fi au venit la Dorohoi.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u015earabanele ce sunt? C\u0103ru\u0163e?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> C\u0103ru\u0163e. \u015earabana este c\u0103ru\u0163a cu doi cai. \u00cei spune \u015faraban\u0103. A\u015fa se spunea. La \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een ziua de azi o s\u0103 auzi\u0163i asemenea denumiri.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u015ei cu casa \u015fi bunurile dumnealor ce s-a ales?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Casa nu era proprietatea p\u0103rin\u0163ilor, pl\u0103teau chirie acolo. \u015ei bunurile o r\u0103mas tot acolo. Ce bunuri! Pe noi c\u00e2nd ne-o deportat pe 11 noiembrie din Dorohoi, ne-o scos din cas\u0103 \u015fi ne-o dus, ne-o \u00eenc\u0103rcat \u00een c\u0103ru\u0163e p\u00e2n\u0103 la gar\u0103 \u015fi ne-o dus \u00een vagoanele de animale. Ce s-o uitat c\u0103 n-avem cu ce\u2026 Puteam s\u0103 vindem tot ce am avut, mobila, toat\u0103 averea?<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Ei \u015fi ce-ai p\u0103\u0163it \u00een Atachi nu te-o dat jos din vagon?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Bine \u00een Atachi c\u00e2nd am ajuns pe valea Nistrului, acolo bulendrele pe care am mai reu\u015fit s\u0103 le lu\u0103m cu noi\u2026<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Imediat. S\u0103 revenim! \u00cenainte de deportare circulau zvonuri c\u0103 avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva cu evreii, c\u0103 vi se preg\u0103tea ceva?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Ni s-a preg\u0103tit aceast\u0103 situa\u0163ie cu alungarea evreilor din toate comunele.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Am \u00een\u0163eles.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u00cen preajma deport\u0103rii?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Da \u00een preajma deport\u0103rii existau zvonuri c\u0103 au s\u0103 v\u0103 deporteze?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da, asta auzeam: \u201e\u0162iganii \u015fi jidanii la Bug, la Bug.\u201d \u015ei asta am auzit. Bugul este o ap\u0103 care desparte teritoriul Ucrainei, \u015fti\u0163i \u015fi p\u0103n\u0103 la Bug era hotarul.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2nd \u015fi cum a\u0163i fost \u00een\u015ftiin\u0163a\u0163i c\u0103 ve\u0163i fi deporta\u0163i?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Foarte bine. Aicea poli\u0163ia din Dorohoi prin sergen\u0163ii de strad\u0103 ne-a adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103: \u201eV\u0103 preg\u0103ti\u0163i, v\u0103 face\u0163i bagajele, ce pute\u0163i lua cu voi c\u0103 ve\u0163i pleca din Dorohoi. Ve\u0163i pleca la Bug, asta era lozinca, ve\u0163i pleca la Bug.\u201d \u015ei atunci ne-am f\u0103cut rani\u0163e, ce-am reu\u015fit. De exemplu, maic\u0103-mea, fiind \u015fi ei de acuma aicea, avea o ma\u015fin\u0103 de cusut. Capul de ma\u015fin\u0103 l-o b\u0103gat \u00eentr-o plamum\u0103 \u015fi cu o pern\u0103 \u015fi o f\u0103cut un balot. Dar s\u0103 auzi\u0163i \u015fi ce-o r\u0103mas cu balo\u0163ii, v\u0103 spun eu acu\u015fi. C\u0103 fiecare avea balo\u0163i, avea rani\u0163e de pus \u00een spinare, \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, \u00eembr\u0103c\u0103minte, lenjerie, asta ce-am reu\u015fit s\u0103 lu\u0103m cu noi. Restul o r\u0103mas, casele ale nim\u0103nui. Totul a r\u0103mas \u00een cas\u0103, absolut tot. \u015ei ajungem \u00een gar\u0103. \u00cen gar\u0103 urc\u0103m. Erau vagoanele preg\u0103tite, vreo 20 \u015fi ceva de vagoane de animale, nu erau vagoane pentru oameni. \u015ei ne-o \u00eenc\u0103rcat, ne-o \u00eembarcat \u015fi am mers, am mers. Ce parc\u0103 ne-o dat voie s\u0103 cobor\u00e2m din vagon! Nu ni s-a dat voie, nu ni s-a permis. V-am spus ce a p\u0103\u0163it b\u0103iatul \u0103la, un coleg, un vecin de-a lui Horowitz unde lucram eu meseria. Bur\u0103h \u00eei spunea b\u0103iatului care o reu\u015fit\u2026 n-o mai putut suporta. \u00cen gara Cern\u0103u\u0163i s-o sta\u0163ionat acolo, probabil nu erau \u00eenc\u0103 leg\u0103turile, \u015fti\u0163i cum e \u00eentr-o sta\u0163ie. El o cobor\u00e2t cu for\u0163a, jandarmii imediat o desc\u0103rcat arma \u015fi l-o omor\u00e2t.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> O spus : \u201eDac\u0103 v\u0103 e sete s\u0103 be\u0163i, m\u0103 scuza\u0163i, urina!\u201d<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Urina\u0163i \u015fi be\u0163i.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> A\u015fa s-o f\u0103cut.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> A\u015fa s-o f\u0103cut. E ceva de necrezut c\u0103 s-ar putea proceda a\u015fa ceva cu oamenii. Ceva de necrezut. S-o scurtez. Plec\u0103m de la Cern\u0103u\u0163i, ajungem noaptea. La Cern\u0103u\u0163i erau un tren nu numai cu dorohoieni, tren \u015fi cu oameni din Siret \u015fi din Suceava, Boto\u015faniul nu, numai partea Bucovinei. Din p\u0103r\u0163ile astea nu s-o evacuat. Pe noi tot nu trebuia s\u0103 ne evacueze c\u0103 noi practic n-am depins de Bucovina, am depins de\u2026 am un lapsus. Cum \u00eei zice la jude\u0163ele astelalte? C\u0103 Bucovina \u00eencepuse\u2026 Suceava, C\u00e2mpulung, Vatra Dornei, Gura Humorului. Dar faptul c\u0103 noi eram aicea vecini cu Siretul, cu Suceava\u2026 Iat\u0103 din Boto\u015faniul, vecin cu noi, n-au avut loc deport\u0103rile acolo, numai din Dorohoi. [10]\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2\u0163i din familia dumneavoastr\u0103 au fost deporta\u0163i?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Familia complet\u0103.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Adic\u0103?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> P\u0103rin\u0163ii \u015fi cu cei patru b\u0103ie\u0163i.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u015ei sora\u2026 m\u0103tu\u015fa dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u015ei m\u0103tu\u015fa, pardon. \u015ei m\u0103tu\u015fa c\u0103 ea era v\u0103duv\u0103, singur\u0103. Noi am f\u0103cut tot, echipamentul, rucsacuri, totul \u015fi de la m\u0103tu\u015fa din cas\u0103 am str\u00e2ns ce-am g\u00e2ndit c\u0103 am putea lua cu noi. Eram patru b\u0103ie\u0163i de acuma, eu eram al doilea de 11, primul era de 13 ani \u015fi ceilal\u0163i doi erau mici, erau de 8, 9 ani.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Erau mici, erau de v\u00e2rsta mea.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u015ei ce au putut lua \u015fi ei c\u00e2te un rucsac au pus \u015fi ei \u00een spinare. Plecam din Cern\u0103u\u0163i. Nou\u0103 nu ni s-a dat voie s\u0103 cobor\u00e2m la nici o sta\u0163ie. Ajungem \u00een Ataci [11], ajungem noaptea la 12. Era sta\u0163ia \u00een hotar cu Nistru, r\u00e2ul Nistru peste care trebuia s\u0103 trecem, trecerea grani\u0163ei spre Ucraina. Nistrul desp\u0103r\u0163ea Rom\u00e2nia de Ucraina. Acolo era punct de trecere. Podul nu mai era, c\u0103 era de trecut \u015fi ne-a pus b\u0103rci. Cu b\u0103rci ne-au trecut. Dar nu \u00een noaptea aceea. Ne-au \u0163inut c\u00e2teva nop\u0163i \u00een Ataci acolo. Ne-au b\u0103gat, c\u00e2nd am ajuns la 12 noaptea, \u00een gar\u0103. Jandarmii au cobor\u00e2t \u015fi au \u00eenceput s\u0103 strige peste tot: \u201eNu lua\u0163i nimic cu voi, diminea\u0163a \u00een zori de zi ve\u0163i veni s\u0103 v\u0103 lua\u0163i bagajele.\u201d Matale ai fost acolo? A\u015fa am mai v\u0103zut noi bagajele. Ce-am putut noi, ce era mai u\u015for, am mai pus \u00een spinare \u0103\u015ftia care eram mai mari, p\u0103rin\u0163i, oameni mai \u00een v\u00e2rst\u0103. \u015ei numai de la noi, mi-aduc aminte, a r\u0103mas echipamentul p\u0103rin\u0163ilor mei \u015fi al m\u0103tu\u015fii, erau vreo 8-10 balo\u0163i. A r\u0103mas totul acolo. \u201eVe\u0163i veni diminea\u0163\u0103 s\u0103 v\u0103 lua\u0163i bagajele.\u201d \u015ei ne-o for\u0163at, am cobor\u00e2t, am cobor\u00e2t acolo \u00eentr-un \u015fan\u0163, era plin cu ap\u0103. Era o bezn\u0103! Nici nu ne-a tras pe linie unde era re\u0163ea electric\u0103, ne-a tras pe o linie moart\u0103 unde era bezn\u0103. Nu s-a v\u0103zut nimic c\u00e2nd am cobor\u00e2t. Oamenii, b\u0103tr\u00e2nii c\u0103deau. Ne-o dus acolo \u00een Ataci. Era o cl\u0103dire mare, f\u0103r\u0103 acoperi\u015f, f\u0103r\u0103 geamuri, c\u0103 trecuse frontul \u015fi era bombardat, era distrus. Am \u00eennoptat acolo p\u00e2n\u0103 diminea\u0163\u0103. Diminea\u0163a gata jandarmii ne anun\u0163\u0103: \u201eCobor\u00e2rea, \u00eencolonarea! Ve\u0163i merge spre Nistru!\u201d Am mers pe jos toat\u0103 coloana, nu glum\u0103! C\u00e2nd ajungem la Nistru podul, care traversa dintr-o parte pe cealalt\u0103 parte a teritoriului, era bombardat, era distrus. Trecuse frontul \u00eencolo. Au pus b\u0103rci, au o denumire b\u0103rcile astea cu care treci apa. Am uitat acuma.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Pontoane?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Pontoane. A\u015fa erau sc\u00e2nduri deasupra b\u0103rcilor, un fel de podea \u015fi acolo c\u00e2\u0163i am intrat ne treceau dincolo \u00een Moghilev. Moghilevul era chiar pe malul Nistrului \u015fi ne-au dus \u00een Moghilev. \u00cen Moghilev unde crede\u0163i c\u0103 ne-a b\u0103gat?! \u00centr-un regiment care la fel a fost distrus \u2013 frontul \u00eenaintase \u2013 f\u0103r\u0103 acoperi\u015f, f\u0103r\u0103 geamuri. Ne-au \u0163inut acolo o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de zile \u015fi au murit oamenii. \u00cen fiecare zi se scoteau cadavre de acolo. C\u0103 foamea, foamea\u2026 Noroc c\u0103 aflaser\u0103 ucrainenii, noroc de ucraineni, care mai veniser\u0103 pe la por\u0163ile regimentului cu o bucat\u0103 de p\u00e2ine, cu una cu alta. \u015ei jandarmii unii mai erau binevoitori, al\u0163ii erau focul lui Dumnezeu, nu ne d\u0103deau voie. Am stat 8 zile acolo.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Cu mor\u0163ii ce se \u00eent\u00e2mpla? Cu cei care mureau ce se \u00eent\u00e2mpla?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Cu cei care mureau? \u00cei ridica. Era probabil\u2026 Asta se ocupa de acuma prim\u0103ria de acolo din Moghilev: \u00een c\u0103ru\u0163e \u015fi \u00eei ducea \u015fi \u00eei arunca \u00eentr-o groap\u0103, \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103. Am s\u0103 v\u0103 dau secven\u0163a cu p\u0103rin\u0163ii mei acolo \u00een \u015eargorod, unde am ajuns tot a\u015fa.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Imediat ajungem \u015fi la \u015eargorod. Dar c\u00e2nd a\u0163i trecut Nistrul de la Atachi la Moghilev v-a\u0163i mai putut p\u0103stra actele? V-au fost cumva confiscate actele?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Nu, nu ne-a confiscat nimic dec\u00e2t acolo \u00een unitatea militar\u0103 din Moghilev, acolo ne-a buzun\u0103rit. Ne-a scos tot. Ce acte, buletin! Nimic, nimic n-am mai avut, totul ni s-a ridicat.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u015ei nici bani nu mai avea\u0163i?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> De unde bani?!<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Dac\u0103 \u0163i-a luat to\u0163i banii \u015fi aurul care l-ai avut peste urechi, pe m\u00e2ini.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Au avut, de exemplu, cercei femeile, fetele, o verighet\u0103, un inel. Totul a fost dat jos de pe oameni. [12] \u015ei am stat 8 zile \u00een regimentul \u0103la din Moghilev. Care am mai reu\u015fit \u015fi am mai\u2026 C\u0103 noi copiii ne-am mai strecurat, am mai adus ceva, o bucat\u0103 de p\u00e2ine, c\u0103 fiecare ne \u00eentindea c\u00e2te ceva. Duceam la b\u0103tr\u00e2ni, la p\u0103rin\u0163i. Hai m\u00e2nca\u0163i. Noroc c\u0103 nu o dat boala aicea, c\u0103 mai t\u00e2rziu c\u00e2nd am ajuns \u00een \u015eargorod o dat boal\u0103 puternic\u0103 \u2013 tifosul exantematic. \u0102la, boala aia o secerat mii \u015fi mii de vie\u0163i. \u00cen prima iarn\u0103 \u201941-\u201942 o secerat c\u0103 nu dovedeau a doua zi c\u0103ru\u0163ele de acolo din \u015eargorod s\u0103 care mor\u0163ii pe cimitir, pe cimitir. Prim\u0103ria o luat m\u0103suri la ordinul legiunii de jandarmi: \u201eFace\u0163i o groap\u0103 comun\u0103 unde s\u0103 fie aruncate toate cadavrele.\u201d Maic\u0103-mea \u015fi cu taic\u0103-meu, care au murit acolo \u00een iarna lui \u201941-\u201942, mama avea 42 de ani \u015fi tata avea 46 de ani, tot acolo zac. Unii au mai reu\u015fit \u00een anii \u0103\u015ftia s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 viziteze, dar nu aveai ce, c\u0103 groapa aia cu cadavre s-o astupat, nu s-o f\u0103cut nimica \u015fi toate cadavrele au putrezit acolo. Vreo 200 de cadavre unde au z\u0103cut \u015fi p\u0103rin\u0163ii mei, unde au fost arunca\u0163i de c\u0103ru\u0163e care \u00eei ridica. C\u0103 s\u0103 v\u0103 spun acu\u015fa plecarea de la Moghilev.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u00cen groapa comun\u0103 de la \u015eargorod au murit p\u0103rin\u0163ii dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> La \u015eargorod acolo [au murit] p\u0103rin\u0163ii mei. Unde v\u0103 spun din cei\u2026 numai din Dorohoi din cei 6 000 de suflete, ne-am \u00eentors vreo 4 000. 2 000 uite a\u015fa s-au dus cu trenul, cu gropile comune, cu prima iarn\u0103. Prima iarn\u0103 atuncea era nenorocire.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Deci a\u0163i spus c\u0103 a\u0163i stat opt zile la Moghilev?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> La Moghilev.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u015ei dup\u0103 aceea?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Dup\u0103 aceea se prime\u015fte ordin s\u0103 ne \u00eembarce s\u0103 ne duc\u0103 mai departe, p\u00e2n\u0103 la Bug, c\u0103 acolo urma, la Bug, s\u0103 fie preda\u0163i o parte, c\u0103 dincolo de Bug domneau\u2026 nem\u0163ii domneau. \u015ei trebuia \u015fi nem\u0163ii s\u0103 preia o parte. Ce au f\u0103cut \u015fi nem\u0163ii acolo cu d\u00e2n\u015fii fereasc\u0103 Dumnezeu! De exemplu, punea o serie de oameni s\u0103 sape o groap\u0103, dup\u0103 ce termina de s\u0103pat groapa, pe \u0103\u015ftia care s\u0103pau \u00eei mitralia, c\u0103deau \u00een groap\u0103 \u015fi al\u0163ii erau adu\u015fi ca s\u0103 arunce p\u0103m\u00e2nt asupra lor \u015fi tot a\u015fa p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-o umplut. Povesteau acolo oamenii, ucrainenii. C\u00e2nd treceai pe acolo vedeau cum p\u0103m\u00e2ntul pl\u0103m\u0103dea, \u00eenc\u0103 pl\u0103m\u0103dea. Vietatea \u00eenc\u0103\u2026 oamenii respirau cu toate c\u0103 s-a aruncat p\u0103m\u00e2nt asupra lor. \u00cenc\u0103 respirau. P\u0103m\u00e2ntul a\u015fa pl\u0103m\u0103dea acolo. Ajun\u015fi, deci, de la Moghilev se prime\u015fte ordin de \u00eembarcare a noastr\u0103 tot \u00een c\u0103ru\u0163e, \u00een c\u0103ru\u0163e \u2013 nu \u015ftiu de unde au adunat at\u00e2tea c\u0103ru\u0163e. Nou\u0103 copiilor, tineretului, nu ne-a dat voie \u00een c\u0103ru\u0163e, numai oamenii b\u0103tr\u00e2ni. Ne-o \u00eenc\u0103rcat \u00een c\u0103ru\u0163e, am mers o zi, o noapte \u015fi a doua zi diminea\u0163\u0103, de exemplu, eu am ajuns \u00een ora\u015ful \u015eargorod. Ei au avut de mers p\u00e2n\u0103 la Bug, Morafa, pe urm\u0103 mai departe a\u0163i avut de mers voi [se adreseaz\u0103 so\u0163iei, n.m. C.G.].<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Da am mers mul\u0163i.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> S\u0103 v\u0103 spun\u2026<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Deci o parte din convoi s-a oprit la \u015eargorod?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Un moment. P\u00e2n\u0103 a ajunge la \u015eargorod s-a \u00eennoptat o noapte \u2013 noaptea unde s\u0103 mai mergem, c\u0103 s-o mers, s-o mers pe jos, o mers c\u0103ru\u0163ele, mii de oameni. Ne-a b\u0103gat \u00eentr-un colhoz peste noapte \u015fi acolo s-o scos vitele din grajduri unde mai erau. Erau \u015fi colhozurile devastate, tot praf s-o f\u0103cut \u015fi pe noi ne-o l\u0103sat pe noapte acolo. Care mai de care se \u00eentinde care nu, nu mai \u00eentreba! \u015ei \u00een zori de zi, cum s-o f\u0103cut ziu\u0103 \u00eembarcarea \u00eenapoi. B\u0103tr\u00e2nii chiar \u00een drum de la Moghilev p\u00e2n\u0103 la \u015eargorod, b\u0103tr\u00e2nii, care nu mai puteau merge pe picioare, se a\u015fezau pe malul \u015fan\u0163ului \u015fi jandarmii \u00eei mitralia \u015fi r\u0103m\u00e2neau acolo \u00een \u015fan\u0163 \u015fi noi mergeam acolo \u00een continuare. Voi a\u0163i asistat la un asemenea caz: \u00eempu\u015fca\u0163i pe malul \u015fan\u0163ului b\u0103tr\u00e2ni care nu mai puteau merge?<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Da cum, b\u0103tr\u00e2ni care nu mai puteau merge.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> O parte o mai mers \u015fi \u00een c\u0103ru\u0163e, dar nu erau c\u0103ru\u0163e suficiente care s\u0103 transporte at\u00e2\u0163ia oameni. Hai noi copiii, tineretul am mers pe jos c\u00e2t am putut.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Am mers 200 de kilometrii eu.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Am ajuns \u00een \u015eargorod. S-o primit ordin de acolo, de la comandamentul de jandarmi din Moghilev, c\u0103 acolo era centrul de dirijare. Legiunea de jandarmi era la Moghilev, pentru c\u0103 celelalte ora\u015fe, comune erau subordonate comandamentului de jandarmi din Moghilev. Primise ordin ca un num\u0103r de at\u00e2\u0163ia s\u0103 r\u0103m\u00e2ie \u00een \u015eargorod. Noi care mai de care am apucat, al\u0163ii s-au b\u0103gat \u00een sinagogi goale, distruse c\u0103 trecuse frontul, al\u0163ii ne-am b\u0103gat prin case, case unde au locuit oameni. La fel casa unde ne-am b\u0103gat noi am umplut-o. F\u0103r\u0103 acoperi\u015f, f\u0103r\u0103 u\u015fi, f\u0103r\u0103 geamuri. \u015ei g\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 b\u0103tea iarna la u\u015f\u0103. Am r\u0103mas acolo. Ceilal\u0163i, care n-au mai avut unde \u00eenc\u0103pea, \u00een coloan\u0103, d\u0103-i drumul mai departe, printre care \u015fi p\u0103rin\u0163ii t\u0103i [ai so\u0163iei, n.m. C.G.]. P\u00e2n\u2019 la Bug c\u00e2\u0163i a\u0163i fost, c\u00e2te mii a\u0163i mers? Morafa, Iero\u015finka p\u00e2n\u0103 la Bug \u00eencolo.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> O, eram mul\u0163i.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Ce, a\u0163i fost mul\u0163i! Dac\u0103 \u00een \u015eargorod parc\u0103 c\u00e2\u0163i crede\u0163i c\u0103 am r\u0103mas?! Dac\u0103 am r\u0103mas vreo 800 de dorohoieni. C\u0103 \u015fi \u00een \u015eargorod am stat o perioad\u0103. Da, am stat un an de zile, o var\u0103, c\u0103 al doilea an \u00een \u201942-\u201943 ne-o scos din \u015eargorod pe noi dorohoienii \u015fi ne-o dus \u00eentr-un sat, Kaposterna. Acolo \u00een stat c\u00e2nd am ajuns ne-o b\u0103gat \u00eentr-un colhoz, la vreo 500 de evrei dorohoieni care\u2026 Restul s-o dus \u00een continuare. Noi care am reu\u015fit\u2026 o parte o r\u0103mas la Moghilev, o parte la \u015eargorod, o parte la Lucine\u0163, \u015fti\u0163i, \u00een drumul \u0103sta p\u00e2n\u0103 la Bug. O permis \u2013 \u201eHai duce\u0163i-v\u0103, duce\u0163i-v\u0103! \u201d \u2013 \u015fi jandarmii care erau \u015fi ei de acuma s\u0103tui de supravegheat at\u00e2tea mii de oameni, sute de oameni. \u015ei st\u00e2nd \u00een \u015eargorod acolo unde am stat\u2026 mai erau veni\u0163i \u00eenaintea noastr\u0103 evreii din Bucovina, Suceava, C\u00e2mpulung, Vatra Dornei. Erau bucovineni o gr\u0103mad\u0103. \u0102\u015ftia din\u2026 cum \u00eei spune la noi?<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Moldova?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu, Moldova, Moldova, dar care n-am depins de Bucovina. Bucovinenii de acolo au lucrat cu comandamentul de jandarmi din \u015eargorod s\u0103 ne expedieze din \u015eargorod \u015fi au reu\u015fit. Pe noi dorohoienii ne-o expediat \u00een Kaposterna. Eram vreo 5-600 \u015fi ne-o expediat \u00een Kaposterna.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla asta? \u00cen ce an v-au expediat \u00een Kaposterna?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u00cen Kaposterna ne-a dus \u00een al doilea an. Anul \u201941-\u201942 am stat \u00een \u015eargorod, \u201942-\u201943 p\u00e2n\u0103 la repatriere am stat \u00een Kaposterna. S\u0103 auzi\u0163i c\u00e2\u0163i au r\u0103mas acolo! D\u0103 Dumnezeu aici \u00een \u015eargorod ce facem? Noi copiii ne strecuram printre jandarmi, poli\u0163ie care era \u00een timpul zilei \u015fi fugeam \u00eentr-un sat vecin la cerut, la cer\u015fit ca s\u0103 avem o bucat\u0103 de p\u00e2ine, s\u0103 aducem \u015fi la p\u0103rin\u0163i s\u0103 aibe ce m\u00e2nca. Dar \u00een iarna aia nenorocul nostru o fost, c\u00e2nd ne-a b\u0103gat \u00een sinagogi, \u00een frig, \u00een ger, fl\u0103m\u00e2nzi, c\u0103 o dat tifosul exantematic \u015fi tifosul o secerat printre care \u015fi pe p\u0103rin\u0163ii mei. Numai m\u0103tu\u015fa \u015fi cu noi patru b\u0103ie\u0163i am reu\u015fit s\u0103 trecem de criza aia c\u0103 aveam\u2026 f\u0103cusem febr\u0103. La tifos exantematic f\u0103cusem febr\u0103 p\u00e2n\u0103 la 41 de grade. \u015ei noi, copiii mai tineri, care am reu\u015fit \u015fi am trecut de perioada asta critic\u0103, am sc\u0103pat de tifos, am sc\u0103pat de moarte. \u00cen rest to\u0163i care mureau\u2026<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Cum a\u0163i reu\u015fit s\u0103 sc\u0103pa\u0163i de tifosul exantematic? Cum l-a\u0163i tratat?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Cum s\u0103-l trat\u0103m? Fugeam din casele alea unde am stat f\u0103r\u0103 acoperi\u015f, mergeam la cer\u015fit, a\u015fa cu febr\u0103 cum eram, noi copiii, la cer\u015fit. Nici un ucrainean nu ne-a refuzat. Vreo cas\u0103 ucrainean\u0103 s\u0103 nu ne ajute cu ceva de-ale gurii? Nu altceva, pentru m\u00e2ncare. \u015ei cu asta noi am reu\u015fit \u015fi am trecut perioada asta critic\u0103 \u015fi n-am c\u0103zut \u015fi noi cu ocazia bolii. Pe p\u0103rin\u0163ii \u0103\u015ftia mai \u00een v\u00e2rst\u0103 i-a secerat pe to\u0163i. C\u0103 doar, v-am povestit, tot \u00een prima iarn\u0103, \u00een ianuarie \u2013 noi \u00een noiembrie am ajuns acolo \u2013 o c\u0103zut mama \u00eent\u00e2i \u015fi dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 o c\u0103zut \u015fi tata. Muritori de foame, medicamente nu. Ce s-o permis cuiva s\u0103 aduc\u0103 acolo medicamente, ceva? Cine s\u0103 te trateze? Cu cine s\u0103 vorbe\u015fti? N-aveai la cine s\u0103 te pl\u00e2ngi? \u015ei astfel ne-am stabilit \u00een Kaposterna, noi a\u015ftia c\u00e2\u0163i am fost vreo 600 de dorohoieni. Printre \u0103\u015ftia erau \u015fi din Darabani \u015fi din S\u0103veni. \u015eti\u0163i adun\u0103tur\u0103. O avut curajul unul Zaharia, un cizmar din Dorohoi, el o spus a\u015fa: \u201eC\u00e2t o s\u0103 rezist\u0103m noi aicea \u00een colhozul \u0103sta?\u201d Pe propria sa piele, pe propria sa r\u0103spundere s-a pornit la drum spre Moghilev, la legiunea de jandarmi Moghilev, la comandant. \u015ei o mers mi se pare o zi \u015fi o noapte pe jos \u015fi o ajuns acolo. \u015ei nu \u015ftiu cum, \u00een ce toane l-o g\u0103sit, \u2013 am \u015fi numele comandantului legiunii de acolo \u2013 s-a suit \u00een ma\u015fin\u0103, nu comandantul, loc\u0163iitorul de comandant s-a suit \u00een ma\u015fin\u0103 cu acest Zaharia \u015fi o venit acolo \u00een Kaposterna \u015fi ne-o g\u0103sit \u00een colhoz. Ca pe animale ne \u0163inea acolo. Imediat i-o chemat de acuma pe \u0103\u015ftia de la postul de jandarmi din Kaposterna. Erau vreo cinci jandarmi acolo. C\u00e2nd o auzit c\u0103 vine comandantul, gata prezent. \u015ei o primit ordin: \u201eS\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i, repartiza\u0163i \u2013 c\u0103 tot venise iarna lui \u201942-\u201943 – \u00een casele ucrainenilor.\u201d Au fost de treab\u0103 ucrainenii c\u0103 ne-o primit c\u00e2te o familie, c\u00e2te dou\u0103 \u00een casele lor \u015fi am reu\u015fit s\u0103 rezist\u0103m iarna lui \u201942. Acuma \u00een vara lui \u201943 ne-o ridicat pe noi care ne-o mai v\u0103zut mai \u0163an\u0163o\u015fi a\u015fa, mai voinicei \u015fi ne-o dus la munc\u0103. Am muncit. De exemplu, eu cu fratele meu \u0103la mare am muncit pe un \u015fantier la\u2026 Se construia un drum de la Murafa spre\u2026 nu Murafa\u2026 spre Iero\u015finka. \u015ei am lucrat la o \u015fosea vreo 1800 de oameni la dezb\u0103tut piatra, la s\u0103p\u0103turi c\u0103 s-o pavat \u015foseaua aia. \u015ei dormeam tot la un colhoz, m\u00e2ncare ne f\u0103cea acolo la o buc\u0103t\u0103rie, la un colhoz. Erau dormitoare acolo amenajate. Carne de cai. Noi n-am v\u0103zut carne de vit\u0103 acolo sau de oaie sau de porc. Carne de cai. Noroc c\u0103 nu erau caii mor\u0163i. Se sacrificau caii \u015fi b\u0103gau acolo la\u2026<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Dar parc\u0103 \u015ftii c\u0103 erau vii sau mor\u0163i!<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Ei, cu asta ne-am hr\u0103nit c\u00e2teva luni de zile acolo, ca de acolo s\u0103 primeasc\u0103 ordin comandantul \u015fantierului: \u201eFiecare s\u0103 fie trimi\u015fi de unde au fost ridica\u0163i.\u201d Venind \u00eenapoi \u00een Kaposterna, ne trezim c\u0103 aicea postul de jandarmi primise deja ordin pentru \u00eembarcarea noastr\u0103 s\u0103 ne duc\u0103 la Tulcin, tocmai pe un \u015fantier de extragerea turbei, care aceea fiind uscat\u0103 \u015fi ars\u0103 se folosea drept c\u0103rbune, combustibil. Printre care\u2026 \u0103\u015ftia doi fra\u0163i mici ai mei au r\u0103mas cu m\u0103tu\u015fa tot \u00een Kaposterna. Pe noi ne-o expediat la Tulcin. Pe \u015fantierul din Tulcin, doamn\u0103, o s\u0103 v\u0103 speria\u0163i c\u00e2te mii de evrei erau acolo, un colhoz \u00eentreg evacuat acolo \u015fi amenajate paturi, paturi, a\u015fa-zise paturi din sc\u00e2ndur\u0103 \u015fi cu paie, la dou\u0103 r\u00e2nduri suprapuse. Acolo dormeam. \u015ei \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 pe \u015fantier la s\u0103pat, s\u0103pat turba \u015fi lucram \u00een cariere de unde ap\u0103ruse apa de acuma \u015fi motopompele extr\u0103geau apa \u015fi noi tot s\u0103pam \u00een continuare \u015fi scoteam turba la suprafa\u0163\u0103. Acolo am muncit p\u00e2n\u0103 aproape s\u0103 d\u0103m de luna lui septembrie sau octombrie, aproape de sf\u00e2r\u015fitul toamnei, c\u0103 s-o primit un ordin, s-o primit un ordin de la Bucure\u015fti: \u201eCe-i r\u0103ma\u015fi \u00een via\u0163\u0103 s\u0103 fie repatria\u0163i, adu\u015fi \u00eenapoi.\u201d Ei, de acuma gata, de acolo s-o pus trenuri la dispozi\u0163ie, vagoane, ne-o \u00eenc\u0103rcat \u00een vagoane din Tulcin, c\u0103 eram vreo 6000 de evrei \u00een Tulcin, aduna\u0163i pe \u015fantierul \u0103la la turb\u0103 \u015fi am venit fiecare. Ne-o adus cu trenul la o sta\u0163ie \u00een apropierea… pe unde erau g\u0103ri, halte, \u015fti\u0163i, unde era aproape de localitate ne-o dat drumul \u015fi noi de-acuma pe jos am \u00eentins-o spre cas\u0103. \u015ei ajun\u015fi \u00een Kaposterna \u00eenapoi la m\u0103tu\u015fa \u015fi cei doi fra\u0163i mai mici, care se preg\u0103teau \u015fi ei pentru \u00eembarcarea noastr\u0103 \u015fi \u00eentoarcerea la Moghilev pentru a fi repatria\u0163i \u00eenapoi \u00een Rom\u00e2nia, \u00een decembrie 1943. Ca dovad\u0103, \u00een prima zi de Cr\u0103ciun am ajuns \u00een gara Dorohoi. Era s\u0103rb\u0103toare \u015fi am memorat-o \u015fi \u0163in minte cum am ajuns \u00een gara Dorohoi. \u015ei aicea fiecare a fost l\u0103sat liber \u2013 nu ne-au mai dus sub arme \u2013 s\u0103 mearg\u0103 la casa sa. Venind la casele noastre ce s\u0103 g\u0103sim?! Case distruse. Pe unde mai era lac\u0103t pe u\u015f\u0103, am rupt lac\u0103tul, s-o intrat \u00een\u0103untru. Nimic \u00een case \u015fi podelele ridicate \u2013 erau du\u015famele din sc\u00e2ndur\u0103. La majoritatea locuitorilor erau ridicate. Geamuri nimic. Era ora\u015ful Dorohoi ca un ora\u015f distrus de r\u0103zboi, asta era. \u015ei ne-am stabilit \u00een casa m\u0103tu\u015fii mele. Am venit noi \u0103\u015ftia patru b\u0103ie\u0163i \u015fi cu m\u0103tu\u015fa. Ca \u00een \u201947 doi din fra\u0163ii mei \u2013 era atuncea o alia [13] puternic\u0103 spre Israel \u2013 s\u0103 se \u00eenscrie \u015fi s\u0103 plece \u00een Israel. Eu \u015fi cu fratele \u0103la mic am r\u0103mas, ca m\u0103tu\u015fa s\u0103 plece \u00een 1951 cu fratele meu mai mare. Eu ditai, Doamne, m-am \u00eenscris prin \u201947 \u00een Organiza\u0163ia Tineretului Utecist, am \u00eenceput s\u0103 activez \u015fi de acuma eu am spus: \u201ePleca\u0163i voi \u00een capitalism \u2013 cum era politica pe atunci \u2013 eu nu plec.\u201d \u015ei am r\u0103mas aicea singur. Restul de trei fra\u0163i \u015fi cu m\u0103tu\u015fa au plecat. Acuma din cei trei fra\u0163i mai am unul care e bolnav la un c\u0103min de b\u0103tr\u00e2ni at\u00e2t. M\u0103tu\u015fa e moart\u0103. Am vizitat Israelul \u00een \u201969 dup\u0103 r\u0103zboiul de \u015fase zile pe care l-o dus Israelul. Sunt 30 de ani de atunci, de c\u00e2nd am vizitat Israelul.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Mai mult de 30.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> 69-70 ? Da sunt 38 de ani.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u00cenainte de a p\u0103r\u0103si acest capitol legat de Transnistria pute\u0163i s\u0103-mi povesti\u0163i vreo \u00eent\u00e2mplare, vreo experien\u0163\u0103 care v-a marcat acolo \u00een Transnistria?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Acolo \u00een Transnistria? Ceva deosebit?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> O \u00eent\u00e2mplare care v-a marcat?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> O \u00eent\u00e2mplare care ne-a marcat a fost c\u0103 ne-a luat pe noi cei care eram tineri, n-o luat un b\u0103tr\u00e2n de 80 de ani, nu l-o mai luat s\u0103-l trimit\u0103 la munc\u0103, dar to\u0163i eram expedia\u0163i la munc\u0103: la \u015fosele, la drumuri, ca dovad\u0103 al doilea an am ajuns \u015fi eu, am ajuns cu fratele \u0103la mare tocmai la Tulcin, la turb\u0103rie.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2nd v-a\u0163i \u00eentors \u00eenapoi \u00een Rom\u00e2nia \u00een Dorohoi care a fost atitudinea popula\u0163iei locale? Cum v-au primit vecinii, cuno\u015ftin\u0163ele?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> N-am cunoscut nici un caz obraznic, ur\u00e2t din partea cuiva. Eu am numele unui preot din Trestiana. C\u00e2nd s-o ridicat atuncea pentru deportare, acest preot \u00een casa lui o ascuns dou\u0103 familii de evrei. S-a expus \u015fi el, s-a expus s\u0103 \u015fti\u0163i, c\u0103 dac\u0103 \u00eel prindea cred c\u0103-l expedia \u015fi pe el. \u00cens\u0103 la \u00eentoarcere nu s-a manifestat o atitudine obraznic\u0103, \u015fovin\u0103 \u00eempotriva celor care ne-am mai \u00eentors. [14]\n

C.G.:<\/strong> Dar c\u00e2nd a\u0163i fost deportat \u00een noiembrie 1941 popula\u0163ia local\u0103 cum a reac\u0163ionat?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Popula\u0163ia local\u0103 era izolat\u0103, doamn\u0103. C\u0103 pe noi ne-a ridicat, am pus bagajele \u00een c\u0103ru\u0163e \u015fi am mers la gar\u0103. \u00cen gar\u0103 era o comisie care ne-o buzun\u0103rit, ne-o controlat. Cine avea un inel, un lan\u0163 era oprit acolo de comisia respectiv\u0103.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Dar pe voi nu v-o dat afar\u0103 jandarmii?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> De unde?<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Din cas\u0103.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Aicea? C\u00e2nd am plecat la gar\u0103?<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Da.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu, poli\u0163ia.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> La noi jandarmii.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> La voi poate c\u0103 poli\u0163ia n-a mai dovedit. Ce putea dovedi poli\u0163ia la at\u00e2tea mii de oameni! Nu putea. \u015ei era \u015fi\u2026 aicea era legiunea de jandarmi \u00een Dorohoi. Erau \u015fi ei mobiliza\u0163i, ca dovad\u0103 pe jandarmi i-a mobilizat s\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 vagoanele care ne-o predat la Ataci, pe malul Nistrului. Da, jandarmii p\u00e2n\u0103 acolo ne-au dus, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ne-au v\u0103zut noaptea la 12 cobor\u00e2nd \u015fi buni du\u015fi am fost. C\u0103 ni s-a spus acolo: \u201eNu v\u0103 omor\u00e2\u0163i, nu pl\u00e2nge\u0163i, c\u0103 diminea\u0163a ve\u0163i veni cu to\u0163ii s\u0103 v\u0103 ridica\u0163i bagajele.\u201d<\/p>\n

C.G.:<\/strong> A\u0163i primit vreun ajutor \u00een perioada \u00een care a\u0163i stat \u00een Transnistria din \u0163ar\u0103, din partea unor cuno\u015ftin\u0163e sau din partea unor organiza\u0163ii sau asocia\u0163ii evreie\u015fti?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u015etiu c\u0103 s-a primit alimente trimise de c\u0103tre Federa\u0163ia Comunit\u0103\u0163ilor Evreie\u015fti din Bucure\u015fti, s-a trimis la Moghilev. \u00cens\u0103, sincer s\u0103 fiu, n-au mai ajuns \u00een restul comunelor \u015fi ora\u015felelor unde eram noi \u00eemp\u00e2nzi\u0163i p\u00e2n\u0103 la Bug. Noi\u2026 de la \u015eargorod p\u00e2n\u0103 la Moghilev era vreo 80 de km. D\u00e2nsa [se refer\u0103 la so\u0163ia d\u00e2nsului] unde o fost pe malul Bugului erau o sut\u0103 \u015fi vreo \u015faizeci de km p\u00e2n\u0103 la Moghilev.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> 200 de km.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> 200 de km. A\u015fa c\u0103 ajutoare, alimente o venit \u015fti\u0163i c\u00e2nd? Ni s-a dat \u00een gara Moghilev c\u00e2nd am venit cu to\u0163ii \u00eenapoi, erau preg\u0103tite pentru fiecare pachete cu p\u00e2ine \u015fi cu ceva la p\u00e2ine \u015fi s-o \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een vagoane, atuncea c\u00e2nd eram \u00eembarca\u0163i s\u0103 trecem \u00eenapoi Nistrul spre Rom\u00e2nia. At\u00e2t, at\u00e2t. Primeau ajutoare unii care aveau rude, poate r\u0103mase pe aici, pentru c\u0103 au mai r\u0103mas doar evreii \u0103\u015ftia care dispuneau de bani grei. S-au pus bine cu \u015feful poli\u0163iei, cu comandantul de jandarmi \u015fi au mai r\u0103mas. Dar noi \u0103\u015ftia nenoroci\u0163ii, meseria\u015fii, chiar \u015fi mul\u0163i negustora\u015fi din \u0103\u015ftia mai mici valea. O mai r\u0103mas aproape 2000 din cei 8000 c\u00e2t eram \u00een Dorohoi. Vreo 2000 au mai r\u0103mas. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 to\u0163i \u0103\u015ftia o r\u0103mas prin rela\u0163ii, numai prin rela\u0163ii. De exemplu Mihal, croitorul, o r\u0103mas. De ce? El era croitorul regimentului 29 infanterie. Fiind bine cu ofi\u0163erii \u2013 le cosea costume frumos \u2013 o r\u0103mas, nu l-au deportat. Asta o fost. \u0102\u015ftia au r\u0103mas, cei care au avut rela\u0163ii. Cu rela\u0163ii s-au rezolvat problemele \u00eentotdeauna.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Dar mai mul\u0163i o r\u0103mas care o avut pile.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Pile cu domn\u2019 prefect, cu domn\u2019 primar, cu domnul \u015fef de poli\u0163ie, cu domnul \u015fef de siguran\u0163\u0103, Mercur. Cine era bine cu ace\u015fti \u015fefi \u0103\u015ftia au reu\u015fit. Au plasat bani grei, au plasat bani grei, chiar dac\u0103 au avut rela\u0163ii cu ace\u015fti \u015fefi, dar au plasat bani grei c\u0103 au avut de unde, afaceri\u015fti. Meseria\u015fii nu au r\u0103mas c\u0103 meseria\u015ful foarte greu \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftiga existen\u0163a.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Informa\u0163ii avea\u0163i despre ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe front?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> C\u00e2t am stat \u00een Transnistria?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2t a\u0163i stat \u00een Transnistria.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u00cen ace\u015fti doi ani? Cum s\u0103 nu! Am auzit. Frontul\u2026 armata german\u0103 \u015fi cu celelalte armate, c\u0103 nu era numai armata german\u0103, era armata italian\u0103, armata rom\u00e2n\u0103, au tot \u00eenaintat p\u00e2n\u0103 s-o rupt frontul la Stalingrad. \u0102sta a fost avantajul nostru c\u0103 am supravie\u0163uit. Dac\u0103 nu se rupea frontul, dac\u0103 nu se reorganiza frontul ru\u015filor \u2013 c\u0103 mi se pare c\u0103 se primiser\u0103 \u015fi \u00eent\u0103rituri \u015fi din Anglia \u015fi din America \u2013 la Stalingrad… \u015ei c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 porneasc\u0103 acolo duelul o reu\u015fit s\u0103 resping\u0103 armata german\u0103 \u015fi toate armatele care \u00eenaintau spre Moscova.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Dar de unde avea\u0163i informa\u0163ii despre ce se \u00eent\u00e2mpla pe front?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Pres\u0103, pres\u0103, discu\u0163ii cu oamenii acolo, de la ucrainieni. \u015ei acolo se circula doar nu era\u2026 Noi nu aveam voie s\u0103 plec\u0103m undeva s\u0103 circul\u0103m. Noi eram urm\u0103ri\u0163i \u00een ghetouri, \u00een lag\u0103re. Noi acolo…\u015eargorodul era declarat ghetou, la d\u00e2nsa, [arat\u0103 spre so\u0163ia d\u00e2nsului, n.m. C.G.] \u00een Tivrit, tot ghetou era declarat.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Avea\u0163i pres\u0103, avea\u0163i ziare acolo?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Era ziarul pentru popula\u0163ia ucrainean\u0103, \u00een limba ucrainean\u0103, nu \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u00cenv\u0103\u0163aser\u0103\u0163i pu\u0163in\u0103 ucrainean\u0103?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Noi copiii am prins limba ucrainean\u0103. \u00cen doi ani de zile eram nevoi\u0163i s\u0103 prindem cuvinte, ca dovad\u0103 eu c\u00e2nd am venit \u00eenapoi din deportare \u00een \u201943 am fost luat aicea translator la Comandamentul Sovietic din Dorohoi. Era aici un Comandament Sovietic \u015fi m-a luat pe mine translator ca s\u0103 traduc \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din limba rus\u0103. Am \u00eenv\u0103\u0163at. \u00cen doi ani de zile am prins. Nevoia, nevoia! Doar n-am mers la cursuri, la \u015fcoli, nimic. Numai a\u015fa din \u00eent\u00e2lniri.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> V-a\u0163i mai \u00eentors vreodat\u0103 acolo, \u015ftiu eu, prin locurile \u00een care a\u0163i fost la Moghilev, la \u015eargorod, la Tulcin?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu, eu cel pu\u0163in nu. Au fost persoane care au plecat \u00een Israel care \u00een ace\u015fti ani au vizitat locurile unde au fost deporta\u0163i. \u00cens\u0103 at\u00e2ta am aflat despre cimitirul din \u015eargorod: cei care au vrut s\u0103 vad\u0103 unde stau p\u0103rin\u0163ii lor arunca\u0163i nici n-au mai cunoscut groapa respectiv\u0103. Acuma era astupat\u0103, crescuser\u0103 ierburi, tufi\u015furi. Aicea la Moghilev, aicea au plecat mul\u0163i \u015fi au reu\u015fit s\u0103-\u015fi mai vad\u0103 mormintele p\u0103rin\u0163ilor, m\u0103tu\u015filor, unchilor, \u00een fine mor\u0163ii care i-au avut \u00een familie. Eu cel pu\u0163in din familia mea n-am reu\u015fit, nici n-am putut s\u0103 m\u0103 deplasez, c\u0103 pentru o deplasare \u00eencolo trebuiau bani grei. N-am reu\u015fit.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2nd v-a\u0163i re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 c\u00e2nd \u015fi unde v-a\u0163i ref\u0103cut via\u0163a?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> P\u0103i aicea. V-am spus noi \u0103\u015ftia patru copii, patru b\u0103ie\u0163i cu m\u0103tu\u015fa \u00een casa m\u0103tu\u015fii mele. Am dormit pe podea, noroc c\u0103 podeaua nu era ridicat\u0103, du\u015fumeaua. Am dormit acolo. Pe urm\u0103 cu timpul Federa\u0163ia Comunit\u0103\u0163ilor mai trimitea ordin la comunit\u0103\u0163ile evreie\u015fti din localit\u0103\u0163i s\u0103 ne sprijine cu un pat, cu una cu alta, s\u0103 se mai repare locuin\u0163ele din fondurile comunit\u0103\u0163ii \u015fi a\u015fa treptat, treptat am reu\u015fit s\u0103 refacem c\u0103su\u0163a m\u0103tu\u015fii mele. Eu vorbesc de mine. Fiecare a\u015fa a procedat. Dar c\u00e2nd am venit \u00eenapoi \u00een iarna aceea \u015fi aicea am dus-o destul de greu. G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 o iarn\u0103 geroas\u0103. Mi-aduc aminte\u2026 Ce-am adus? Am adus un godin la m\u0103tu\u015fa \u00een cas\u0103 cu care \u00eenc\u0103lzeam acolo camera s\u0103 putem rezista. \u015ei \u00eencepuser\u0103 de acuma \u015fi \u0163\u0103ranii din jur, cuno\u015ftin\u0163e\u2026 c\u0103, de exemplu, m\u0103tu\u015fa-mea\u2026 b\u0103rbatul ei a fost cizmar \u015fi lucrase pentru o serie de oameni, cuno\u015ftin\u0163e. \u015ei ace\u015ftia mai aduceau un aliment, o maz\u0103re, o fasole, o cartoaf\u0103, un pui \u015fi a\u015fa am reu\u015fit s\u0103 ne refacem. Mai mult s\u0103 spun din mila oamenilor, mai mult din mila oamenilor, pentru c\u0103 fondurile\u2026 Federa\u0163ia Comunit\u0103\u0163ilor Evreie\u015fti din Bucure\u015fti \u2013 \u0163iu minte destul de bine, eram de acum de 16 ani \u2013 n-a avut fonduri pe care s\u0103 le trimit\u0103 s\u0103 ajute \u00eentreaga popula\u0163ie. Cei mai nenoroci\u0163i, b\u0103tr\u00e2ni care nu se puteau mi\u015fca, \u0103\u015ftia erau lua\u0163i \u00een aziluri, erau formate aziluri de b\u0103tr\u00e2ni. Vai de capul lor \u00een ce hal au reu\u015fit s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103 o perioad\u0103 de timp! \u015ei apoi o venit anul \u201947, dac\u0103 noi \u00een \u201943 am rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een \u201947, \u00een \u201947 a venit alia aia mare \u015fi o plecat majoritatea din Dorohoi, au plecat \u00een Israel.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Mi-a\u0163i spus c\u0103 \u015fi fra\u0163ii dumneavoastr\u0103 au plecat. Dumneavoastr\u0103 de ce n-a\u0163i plecat \u00een Israel?<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Era c\u0103s\u0103torit de acuma cu mine.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Eram c\u0103s\u0103torit.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> \u00cen \u201950 ne-am c\u0103s\u0103torit \u015fi o mai fost m\u0103tu\u015fa aicea c\u00e2nd ne-am c\u0103s\u0103torit.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> M\u0103tu\u015fa da, era la nunta noastr\u0103.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> \u015ei b\u0103iatul.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> \u015ei \u0103sta, Hanin, fratele \u0103sta mic. Ei au spus c\u0103 nu mai stau aicea c\u0103 ce au tras-o… Eu am spus c\u0103 eu nu plec. Eram de acuma \u00een UTC, munca politic\u0103 a avut influen\u0163a asupra mea \u015fi am r\u0103mas aicea. Apoi am intrat \u00een partid, eram pre\u015fedinte sindicatului lucr\u0103torilor \u015fi ucenicilor din \u201948 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1950, p\u00e2n\u0103 a m\u0103 c\u0103s\u0103tori. Eram pre\u015fedinte de sindicat, aveam un sindicat cu vreo 700 de sindicali\u015fti, tineret, tineri, b\u0103ie\u0163i, fete, oameni care lucrau la patroni \u015fi noi sindicatul eram aceia care luptam \u00eempotriva patronului.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Printre care \u015fi eu eram, am lucrat la patron.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu lucrai \u015fi tu la un patron?! Eu nu am lucrat la patron? Dar patronul meu cred c\u0103 mai mult de fric\u0103 m\u0103 l\u0103sa \u00een pace, nu m\u0103 exploata a\u015fa cum trebuie c\u0103 eu trebuia s\u0103 organizez \u015fedin\u0163e de comitet de sindicat, \u015ftia patronul meu c\u0103 eu organizez vizite la domiciliu tuturor atelierelor. \u0162ii minte [c\u0103tre so\u0163ie, n.m. C.G.] ce am p\u0103\u0163it \u00een atelierul unde am intrat la tine. Patroana o ascuns ucenicii, lucr\u0103torii o ascuns, c\u0103 noi sindicatul \u00eei descopeream \u015fi \u00eei determinam s\u0103 treac\u0103…la corpora\u0163ie era atuncea, nu erau asigur\u0103rile sociale ca patronul s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru el ca s\u0103 beneficieze \u015fi el de o pensie. Pentru asta am luptat noi sindicatul \u015fi eu eram pre\u015fedintele sindicatului lucr\u0103torilor din \u00eembr\u0103c\u0103minte-\u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte. \u015ei \u00een fine s-o mai ata\u015fat frizeri, coafori, salariate, casnice, femei de servici. Asta e.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> A\u0163i avut vreodat\u0103 probleme la serviciu din cauza originii evreie\u015fti?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu, n-am avut, n-am avut. Era politica de a\u015fa natur\u0103, dar eu cel pu\u0163in n-am sim\u0163it ca s\u0103 fiu tratat ca fiind evreu, s\u0103 fiu altfel tratat. Eu cel pu\u0163in mi-am v\u0103zut de treburi, am ajutat tineretul \u00een special ca s\u0103 beneficieze \u00een urma exploat\u0103rii capitaliste, c\u0103 doar era capitalism atuncea dup\u0103 \u201940 \u00eencoace p\u00e2n\u0103 \u00een \u201949-50 p\u00e2n\u0103 s-o f\u0103cut revolu\u0163ia, reforma. Era patronatul, capitalism, pe urm\u0103 s-o \u00eenfiin\u0163at unit\u0103\u0163ile socialiste.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> A\u0163i povestit despre ceea ce vi s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Transnistria cuno\u015ftin\u0163elor, prietenilor?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> De unde? De acolo de unde am fost?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Nu, c\u00e2nd v-a\u0163i \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Cum s\u0103 nu! Vai de mine! Indiferent ce era rom\u00e2n sau evreu povesteam ce-am tras-o noi acolo. Sigur c\u0103 foarte mul\u0163i oameni ne comp\u0103timeau. Erau oameni care ne comp\u0103timeau. Uite \u015fi d\u00e2nsa…am \u015ftiut c\u0103 avea vecini pe acolo, cre\u015ftini, to\u0163i \u00eei ajutau, aduceau ceva de m\u00e2ncare, ba una, ba alta. Tat\u0103l ei, cizmarul, o \u00eenceput s\u0103 lucreze, repara\u0163ii, veneau \u0163\u0103ranii din \u015eendriceni, vecini cu ora\u015ful, din Cob\u00e2la, din Strahova. De acuma \u00eencepuse s\u0103 se vin\u0103 la domnul: \u201eBine c\u0103 ai venit, uite nu aveam un cizmar unde s\u0103 merg s\u0103-mi repar \u015fi eu papucii.\u201d<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Dup\u0103 1945 a\u0163i mai putut s\u0103 v\u0103 p\u0103stra\u0163i tradi\u0163iile evreie\u015fti?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da, sinagogile func\u0163ionau, nu s-au interzis, doar pe alocuri, nu \u015ftiu \u00een ce col\u0163uri ale \u0163\u0103rii, regimul comunist mai oprea, nu permitea, \u015fti\u0163i, cultelor s\u0103-\u015fi manifeste cultul lor. Ei, aicea \u00een ora\u015ful Dorohoi dup\u0103 \u00eentoarcerea din Transnistria fiecare\u2026 aicea erau 24 de sinagogi p\u00e2n\u0103 la plecarea masiv\u0103 a evreilor. Pe urm\u0103 s-au \u00eenchis o serie de sinagogi. Era sinagoga cizmarilor, era sinagoga croitorilor, era sinagoga negustorilor, era sinagoga\u2026<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Birjarilor.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Da, \u015fti\u0163i, \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe bresle.<\/p>\n

E.M.:<\/strong> Sacagiilor. Erau \u015fi rabini care t\u0103iau carnea cusher.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Se t\u0103ia pas\u0103rea la abator special evreiesc, unde nu se d\u0103dea capul jos, numai g\u00e2ti\u0163a. [15]\n

C.G.:<\/strong> Hahami.<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Hahamul era. Altfel nu m\u00e2ncai chiar \u00een regim comunist, dar pentru popula\u0163ia evreiasc\u0103 nu era interzis. Fiecare \u015fi-a p\u0103strat cultul. Chiar \u015fi cre\u015ftinii. Aicea \u00een Dorohoi fiecare \u015fi-a p\u0103strat cultul s\u0103u.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Care este rela\u0163ia dumneavoastr\u0103 cu comunitatea evreiasc\u0103 ast\u0103zi?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Ast\u0103zi? Merg la sinagog\u0103. Comunitatea din \u201998 p\u00e2n\u0103 \u00een 2006 am condus-o eu aici \u00een Dorohoi, sunt 7 ani de zile. A\u015fa c\u0103, ce rela\u0163ie mai bun\u0103 poate fi, eu, care am fost pre\u015fedinte. C\u00e2nd m\u0103 solicit\u0103 m\u0103 duc \u015fi eu la o discu\u0163ie, la o \u015fedin\u0163\u0103, la o mas\u0103 c\u00e2nd se organizeaz\u0103, c\u00e2nd vin de la Bucure\u015fti o serie de musafiri. Parc\u0103 c\u00e2\u0163i crede\u0163i c\u0103 suntem aici \u00een Dorohoi?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2\u0163i evrei mai sunt \u00een Dorohoi?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> 28 de suflete, din care la sinagog\u0103 b\u0103rba\u0163i care au de la 14 ani \u00een sus suntem 6-7 oameni at\u00e2t.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> \u015ei se mai poate sluji \u00een condi\u0163iile astea?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Poftim?<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Se mai poate sluji?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Se oficiaz\u0103, dar s-o dat libertatea pentru c\u0103 dac\u0103 nu sunt mai mul\u0163i s\u0103 nu se \u00eenchid\u0103 sinagoga. [16] A\u015fa c\u0103 sinagoga func\u0163ioneaz\u0103 vineri seara unde mergem, fiecare aprindem lum\u00e2n\u0103ri. Vin \u015fi cre\u015ftinii foarte mul\u0163i vineri seara \u015fi aprind lum\u00e2n\u0103ri la sinagog\u0103.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> C\u00e2te sinagogi mai sunt acuma \u00een Dorohoi?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> O sinagog\u0103 \u00een func\u0163ie at\u00e2t \u015fi una, care e al\u0103turea, se amenajeaz\u0103 \u00een ea o cas\u0103 muzeu, muzeul evreiesc din fostul jude\u0163 Dorohoi. O s\u0103 se aduc\u0103 aicea poze, se va amenaja, dar deocamdat\u0103 s-a f\u0103cut exteriorul, acuma vara asta se a\u015fteapt\u0103 fonduri s\u0103 se continuie amenajarea interioar\u0103.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Sunte\u0163i membru al unei asocia\u0163ii sau organiza\u0163ii a supravie\u0163uitorilor Holocaustului?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> P\u0103i dar nu v-am ar\u0103tat legitima\u0163iile ca membrii ai Organiza\u0163iei Evreilor din Rom\u00e2nia Victime ale Holocaustului. [17] Asta este organiza\u0163ia noastr\u0103. Victime ale Holocaustului suntem, am fost 18, 19, 20 care am mai r\u0103mas \u00een ultimii ani. Din ace\u015ftia 20\u2026<\/p>\n

C.G.:<\/strong> 20 din Dorohoi?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Din Dorohoi. A\u015fa va s\u0103 zic\u0103 unu, doi, trei, patru, cinci\u2026 mai suntem \u00eenc\u0103 vreo12-13 supravie\u0163uitori care am fost deporta\u0163i, dar sunt b\u0103tr\u00e2ni, femei, bolnavi, b\u0103tr\u00e2ni care nu pui baz\u0103 pe ei.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> A\u0163i primit desp\u0103gubiri pentru suferin\u0163ele din perioada Holocaustului din Germania sau eventual de la Claims Conference?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Claims Conference primim. Noi \u0103\u015ftia care am fost deporta\u0163i primim trimestrial o sum\u0103 de euro prin banc\u0103. \u00cenainte se primea \u00een m\u0103rci, dup\u0103 aceea s-a \u00eenceput s\u0103 se dea \u00een euro. De exemplu, trimestrial pentru o persoan\u0103 se primea 400 de euro de persoan\u0103. Acuma s-a majorat \u015fi se prime\u015fte 520 de euro de persoan\u0103 pe trimestru.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Din partea guvernului rom\u00e2n primi\u0163i ceva?<\/p>\n

S.M.:<\/strong> Nu. Din partea guvernului rom\u00e2n primim de la casa de pensii o indemniza\u0163ie de o 100 lei, acuma ne-a majorat de la 1 ianuarie, 200 de lei de persoan\u0103 pe lun\u0103 din partea statulului. Primim 200 de lei. C\u00e2nd ne-aduce talonul de pensie apar \u015fi ace\u015fti 200 de lei indemniza\u0163ia ca fiind deportat.<\/p>\n

C.G.:<\/strong> Domnule Meier, v\u0103 mul\u0163umesc mult de tot pentru tot ce mi-a\u0163i povestit \u015fi pentru timpul acordat.<\/p>\n[1] Tip de institu\u0163ie \u015fcolar\u0103, larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een Europa r\u0103s\u0103ritean\u0103 p\u00e2n\u0103 la al Doilea R\u0103zboi Mondial. Cuprindea \u00een general un mic num\u0103r de b\u0103ie\u0163i \u00eentre cinci \u015fi treisprezece ani, care se adunau acas\u0103 la rabin. P\u0103rin\u0163ii pl\u0103teau o sum\u0103 de bani care reprezenta salariul rabinului. Programa de studiu se referea exclusiv la textele sfinte \u015fi orarul zilnic era destul de solicitant {Geoffrey Wigoder (coord.), Enciclopedia Iudaismului, Bucure\u015fti, ed. Hasefer, 2006, pp. 284-285}.<\/p>\n[2] Prin Decretul Regal nr. 3 151 din 14 septembrie 1940 este proclamat Statul Na\u0163ional Legionar. Mi\u015fcarea Legionar\u0103 devine astfel singura mi\u015fcare recunoscut\u0103 \u00een noul stat, iar generalul Ion Antonescu este numit conduc\u0103torul Statului Legionar \u015fi \u015feful Regimului Legionar (Lya Benjamin, Eveii din Rom\u00e2nia \u00eentre anii 1940-1944. Legisla\u0163ia antievreiasc\u0103, Bucure\u015fti, ed. Hasefer, 1993, pp. 61-62).<\/p>\n[3] Campania de evacuare a evreilor din sate \u015fi comune \u00een re\u015fedin\u0163ele de jude\u0163 a \u00eenceput \u00een octombrie 1940, iar ordinul a fost transmis verbal de c\u0103tre ministrul de Interne. Ac\u0163iunea, care a durat p\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1940, a afectat via\u0163a a mii de evrei ale c\u0103ror propriet\u0103\u0163i \u015fi locuin\u0163e au fost devastate (vezi \u00een acest sens Comisia Intern\u0163ional\u0103 pentru Studierea Holocaustului \u00een Rom\u00e2nia, Raport final, Ia\u015fi, ed. Polirom, 2005, pp. 109-110; Jean Ancel, Contribu\u0163ii la istoria Rom\u00e2niei. Problema evreiasc\u0103 1933-1944, vol. 1, partea \u00eent\u00e2i, Bucure\u015fti, ed. Hasefer, 2001, pp. 341-351). Evacuarea for\u0163at\u0103 a evreilor din ora\u015fele mici \u015fi din sate a continuat \u015fi \u00een vara anului 1941. La 21 iunie 1941 generalul Ion Antonescu a ordonat ca aceast\u0103 categorie de evrei s\u0103 fie mutat\u0103 \u00een municipiile de jude\u0163 (vezi \u00een acest sens Comisia Interna\u0163ional\u0103 pentru Studierea Holocaustului \u00een Rom\u00e2nia, Documente, Ia\u015fi, ed. Polirom, 2005, doc. 60, pp. 186-187). O parte din evreii din jude\u0163ul Dorohoi au fost interna\u0163i \u00een lag\u0103rele din sudul Rom\u00e2niei (T\u00e2rgu-Jiu, Videle, Craiova). \u00cen toamna lui 1941 au fost retrimi\u015fi la Dorohoi, acolo unde au fost adu\u015fi evrei din \u00eentregul jude\u0163: R\u0103dau\u0163i-Prut, S\u0103veni, Mih\u0103ileni, Darabani. Locuin\u0163ele celor evacua\u0163i au fost adesea jefuite de localnici. Av\u00e2nd \u00een vedere marea concentrare de evrei din jude\u0163, comunitatea din Dorohoi a f\u0103cut eforturi considerbile pentru a-i \u00eentre\u0163ine. Cea mai mare parte a refugia\u0163ilor au fost caza\u0163i \u00een \u015fcoli, cl\u0103diri ale Comunit\u0103\u0163ii sau la rude (Jean Ancel, Contribu\u0163ii la istoria Rom\u00e2niei. Problema evreiasc\u0103 1933-1944, vol. I, partea a doua, Bucure\u015fti, ed. Hasefer, 2001, pp. 299-304).<\/p>\n[4] Tfilin sau filactere sunt dou\u0103 cutiu\u0163e dreptunghiulare, din piele neagr\u0103, con\u0163in\u00e2nd patru pasaje biblice, pe care b\u0103rba\u0163ii evrei, \u00eencep\u00e2nd de la v\u00e2rsta de 13 ani, le poart\u0103 la bra\u0163ul st\u00e2ng \u015fi pe cap \u00een cursul serviciului relgios de diminea\u0163\u0103, din zilele lucr\u0103toare (Geoffrey Wigoder, op. cit., p. 686).<\/p>\n[5] Termenul de cusher (ca\u015fer) desemneaz\u0103 un aliment care poate fi consumat potrivit normelor rituale. Legile alimentare se refer\u0103 at\u00e2t la diversele produse autorizate pentru consum, c\u00e2t \u015fi la modul \u00een care trebuie sacrificat animalul, la starea s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii lui \u00een momentul t\u0103ierii \u015fi la prepararea acestuia. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aceste reguli interzic consumul de lactate \u015fi carne la aceea\u015fi mas\u0103, iar ustensilele culinare pot absorbi mici cantit\u0103\u0163i din alimentele folosite, se prevede utilizarea a dou\u0103 r\u00e2nduri de vase separate pentru carne \u015fi lapte. O persoan\u0103 care a consumat carne trebuie s\u0103 lase s\u0103 treac\u0103 un anumit interval de timp mai \u00eenainte de a consuma lapte sau produse lactate (Geoffrey Wigoder, op. cit., pp. 39-40).<\/p>\n[6] Prima \u015fcoal\u0103 israelito-rom\u00e2n\u0103 apare la mijlocul secolului al XIX-lea \u00een Bucure\u015fti, urmat\u0103 la scurt timp de cea din Ia\u015fi. Impus, pe de o parte, de priorit\u0103\u0163ile noii elite sociale evreie\u015fti, pentru care instruc\u0163ia \u015fcolar\u0103 trebuia s\u0103 se emancipeze de sub tutela religioas\u0103, modelul \u015fcolii israelito-rom\u00e2ne este influen\u0163at, pe de alt\u0103 parte, de m\u0103surile restrictive adoptate de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti privind limitarea accesului elevilor evrei \u00een sistemul public de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Astfel, \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u015fitul secolul al XIX-lea, comunitatea evreiasc\u0103 din Vechiul Regat \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 o re\u0163ea \u015fcolar\u0103 proprie. Pentru sus\u0163inerea acestui sistem \u015fcolar s-a recurs la diverse forme de finan\u0163are: suportul financiar comunitar, dona\u0163ii f\u0103cute de membrii elitei socio-economice evreie\u015fti, ajutorul primit din partea marilor organiza\u0163ii evreie\u015fti, \u00een special Alliance Isra\u00e9lite Universelle \u015fi Jewish Colonization Association (JCA). Programa de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt urm\u0103rea realizarea unui echilibru \u00eentre materiile iudaice (limba ebraic\u0103, religia mozaic\u0103, istoria \u015fi geogragia biblic\u0103) \u015fi materiile prev\u0103zute \u00een programa \u015fcolilor de stat (limba rom\u00e2n\u0103, istoria \u015fi geografia Rom\u00e2niei, matematic\u0103 \u015fi fizic\u0103). La cele dou\u0103 componente se ad\u0103uga limba german\u0103. Una din principalele probleme ale \u015fcolii israelito-rom\u00e2ne a fost cea a recrut\u0103rii cadrelor didactice, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 procesul de constituire a unei intelectualit\u0103\u0163i evreie\u015fti era abia la \u00eenceput. Mai ales \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar, unde licen\u0163a universitar\u0103 era obligatorie, recrutarea institutorilor era problematic\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103 la gimnaziu \u00eent\u00e2lnim un num\u0103r mai mare de profesori neevrei (pentru mai multe am\u0103nunte vezi Liviu Rotman, \u015ecoala israelito-rom\u00e2n\u0103 1851-1914, Bucure\u015fti, ed. Hasefer, 1999).<\/p>\n[7] Vezi nota 3.<\/p>\n[8] Din ordinul generalului Ion Antonescu din 20 iunie 1941, pentru a preveni ac\u0163iunile de sabotaj, dezordine \u015fi agresiuni \u00een spatele frontului, a fost interzis\u0103 circula\u0163ia evreilor \u00eentre orele 20-7. (vezi \u00een acest sens Lya Benjamin, Evreii din Rom\u00e2nia \u00eentre anii 1940-1944. Perioada unei mari restri\u015fti, vol. III, partea I-a, Bucure\u015fti, ed. Hasefer, 1997, doc. 151, pp. 217-218).<\/p>\n[9] Atacurile \u00eempotriva evreilor din Dorohoi au \u00eenceput \u00een ziua de 1 iulie 1940 pe fundalul retragerii autorit\u0103\u0163ilor \u015fi a armatei rom\u00e2ne din Basarabia \u015fi nordul Bucovinei. Pe parcursul confrunt\u0103rilor cu trupele sovietice, un soldat evreu, Iancu Solomon, a fost ucis c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103-\u015fi apere comandantul. \u00cen timpul funeraliilor acestuia, \u00een cimitirul din Dorohoi, cei zece solda\u0163i evrei care luau parte la ceremonie au fost dezarma\u0163i \u015fi uci\u015fi de c\u0103tre solda\u0163ii rom\u00e2ni. Agresiunile au continuat \u015fi \u00een alte zone ale ora\u015fului, fiind omor\u00e2\u0163i c\u00e2teva zeci de evrei.<\/p>\n[10] \u00cen urma reformei administrative ini\u0163iate de regele Carol al II-lea \u00een 1938 a fost creat\u0103 o nou\u0103 structur\u0103 administrativ\u0103 \u00een nord-estul Rom\u00e2niei, Bucovina, la care s-a ad\u0103ugat jude\u0163ul Dorohoi. Acesta dintotdeauna f\u0103cuse parte din Vechiul Regat. Dup\u0103 anexarea nordului Bucovinei de c\u0103tre URSS \u00een vara anului 1940, teritoriul r\u0103mas Rom\u00e2niei, numit Bucovina de Sud, cuprindea jude\u0163ele C\u00e2mpulung \u015fi Suceava \u015fi partea de sud a R\u0103d\u0103u\u0163iului. Cele dou\u0103 jude\u0163e nordice, Storojine\u0163 \u015fi Cern\u0103u\u0163i, \u015fi partea de nord a R\u0103d\u0103u\u0163iului au fost anexate Uniunii Sovietice. Dorohoiul a r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia, redevenind parte a Vechiului Regat. Dup\u0103 redob\u00e2ndirea Bucovinei de Nord \u00een 1941, jude\u0163ul Dorohoi a revenit la Bucovina, fiind subordonat Guvern\u0103m\u00e2ntului de la Cern\u0103u\u0163i. \u00cen acest fel soarta popula\u0163iei evreie\u015fti din Dorohoi a fost legat\u0103 de cea a evreilor din Bucovina \u015fi Basarabia.<\/p>\n[11] Atachi.<\/p>\n[12] \u00cen ceea ce prive\u015fte rolul jucat de Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een confiscarea averilor evreilor din Bucovina \u015fi Basarabia deporta\u0163i \u00een Transnistria \u015fi transferarea lor la tezaurul de stat, pot fi identificate mai multe direc\u0163ii de ac\u0163iune: 1) Preschimbarea banilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een ruble, la cursul de 40 de lei pentru o rubl\u0103, \u00een loc de un leu pentru o rubl\u0103, a\u015fa cum s-a decis pentru restul popula\u0163iei, \u015fi preschimbarea rublelor sau oric\u0103ror altor monede din posesia evreilor, \u00een m\u0103rci speciale \u2013 Reichskredit Kassenscheine (RKKS) – la cursul de 60 de ruble pentru o marc\u0103; 2) Confiscarea valutei de orice fel, f\u0103r\u0103 a se stabili vreun curs de schimb; 3) Confiscarea bijuteriilor \u015fi a obiectelor de cult din aur \u015fi argint, a monedelor de aur \u015fi argint; 4) Confiscarea de tablouri \u015fi a altor opere de art\u0103; 5) Deposedarea celor deporta\u0163i de acte de valoare: poli\u0163e, ac\u0163iuni, carnete de economii, documente care dovedeau posesia de conturi \u00een b\u0103nci, acte de identitate (pentru mai multe am\u0103nunte vezi Jean Ancel, Contribu\u0163ii la istoria Rom\u00e2niei. Problema evreiasc\u0103 1933-1944, vol. I, partea a doua, pp. 317-339).<\/p>\n[13] Imigra\u0163ie \u00een Israel.<\/p>\n[14] Conform dispozi\u0163iilor de deportare a popula\u0163iei evreie\u015fti din Suceava, I\u0163cani \u015fi Burdujeni, cei care vor ajuta sau acoperi pe evreii care se vor deda la instiga\u0163ie, la acte violente sau la nesupunere fa\u0163\u0103 de ordinele autorit\u0103\u0163ilor vor fi pedepsi\u0163i cu \u00eempu\u015fcarea pe loc. Vor fi de asemenea \u00eempu\u015fca\u0163i to\u0163i cei ce vor t\u0103inui, ad\u0103posti pe evrei sau bunurile lor sau vor jefui bunurile r\u0103mase de la evrei (vezi \u00een acest sens Matatias Carp, Cartea Neagra, vol. III, Bucure\u015fti, ed. Diogene, 1996, doc. 91, pp. 152-153).<\/p>\n[15] Sacrificarea ritual\u0103 a animalelore pentru consum (\u015fehita) este executat\u0103 de un \u015fohet sau un haham, care trebuie s\u0103 ob\u0163in\u0103 atestarea \u00een aceast\u0103 func\u0163ie din partea unei autorit\u0103\u0163i rabinice. \u00cenainte de sacrificare, hahamul roste\u015fte o binecuv\u00e2ntare, apoi dintr-o singur\u0103 mi\u015fcare rapid\u0103, dus-\u00eentors, taie beregata animalului, care este sp\u00e2nzurat de o fr\u00e2nghie cu capul \u00een jos. Cu\u0163itul trebuie atent verificat \u00eenainte, pentru ca lama s\u0103 nu prezinte nici cel mai mic defect. Dup\u0103 t\u0103iere se efectueaz\u0103 un examen atent al animalului. \u00cen cazul \u00een care acesta prezint\u0103 leziuni, carnea nu poate fi consumat\u0103 (Geoffrey Wigoder, op. cit., pp. 654-655).<\/p>\n[16] \u00cen tradi\u0163ia iudaic\u0103 orice rug\u0103ciune \u00een comun necesit\u0103 \u00een mod obligatoriu reunirea a cel pu\u0163in zece b\u0103rba\u0163i care au atins v\u00e2rsta majoratului religios, adic\u0103 treisprezece ani (minian).<\/p>\n[17] Organiza\u0163ie care a luat fiin\u0163\u0103 \u00een anul 1991 urm\u0103rind s\u0103 asigure sus\u0163inere legislativ\u0103, moral\u0103 \u015fi material\u0103 victimelor supravie\u0163uitoare, c\u00e2t \u015fi p\u0103strarea memoriei Holocaustului \u015fi cinstirea martirilor acestuia.[\/vc_column_text][\/vc_column][\/vc_row]\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[vc_row full_width=”stretch_row” column_spacing=”0px” tablet_fullwidth_cols=”yes” css=”.vc_custom_1517327415053{padding-top: 150px !important;padding-bottom: 50px !important;background-image: url(https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-content\/uploads\/2018\/01\/first_page_ew.jpg?id=1103) !important;background-position: center !important;background-repeat: no-repeat !important;background-size: cover !important;}” local_scroll_id=”home-top” el_class=”bg-fixed”][vc_column 0=””][\/vc_column][\/vc_row][vc_row column_spacing=”60″ local_scroll_id=”cine_suntem” css=”.vc_custom_1515854239369{padding-top: 40px !important;background-color: #ffffff !important;}”][vc_column 0=””][\/vc_column][\/vc_row][vc_row full_width=”stretch_row” column_spacing=”60″ local_scroll_id=”features” css=”.vc_custom_1515856202370{background-color: #ffffff !important;}”][vc_column 0=””][vc_column_text]Data \u015fi locul interviului: 7 iulie…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":993,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[16],"tags":[],"post_series":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/992"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=992"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/992\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1142,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/992\/revisions\/1142"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/993"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=992"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=992"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=992"},{"taxonomy":"post_series","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.inshr-ew.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/post_series?post=992"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}