Accesul online la documentele despre Holocaust: provocări etice și practice
În perioada 6-8 iunie, în București, s-a desfășurat seminarul internațional „Accesul online la documentele despre Holocaust: provocări etice și practice” organizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în cadrul programului European Holocaust Research Infrastructure (EHRI II).
Obiectivul seminarului a fost acela de a facilita un schimb de experiență, cunoștințe, practici, perspective în privința infrastructurii de cercetare în domeniul Holocaustului, punând accentul pe accesul liber la arhive.
Timp de trei zile, profesioniști în domeniul legislației privind protecția datelor personale, arhiviști, istorici, cercetători, experți în Digital Humanities, de la arhive, institutii de cercetare, muzee din Europa, Statele Unite ale Americii și Israel au contribuit la o dezbatere pe tema accesului la arhive, cum poate fi acesta îmbunătățit în contextul predilecției spre accesarea informației în mediul digital, care ar fi beneficiile, ce provocări întâlnesc instituțille care dețin colecții, provocări de ordin legal, practic și etic, care sunt așteptările utilizatorilor în privința accesării online a documentației despre Holocaust.
La seminar au participat reprezentanți ai: United States Holocaust Memorial Museum; Yad Vashem; International Tracing Service (ITS); The Wiener Library; Stephen Roth Institute for the Study of Contemporary Antisemitism and Racism din cadrul Universitatii din Tel Aviv; Universitatii din Calabria, Laboratory in History, Philosophy, and Politics, Department of Political and Social Sciences; Archives of Contemporary History, ETH Zurich;Memorial Democratic, State Archive in Lodz, Malach Centre for Visual History, Institute for Formal and Applied Linguistics, Charles University, Witold Pilecki Center for Totalitarian Studies, Central Archives for the History of the Jewish People Jerusalem (CAHJP); Museum of Genocide Victims, Belgrade; Ackerman Center for Holocaust Studies, University of Texas; Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
În cadrul întâlnirii de lucru, domnul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiu al Istoriei Evreilor din România și membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității le-a vorbit participanților despre practicile de cercetare a Holocaustului în România.
Programul workshop-ului a fost completat de o vizită la Arhivele Naționale ale României și la Depozitul de arhivă Popești-Leordeni al Consilului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
EHRI a fost lansat în 2010 având obiectiv facilitarea accesului prin metode digitale la materialele pe tema Holocaustului: fotografii, filme, obiecte de artă, documente de arhivă. Cea de-a doua etapă a proiectului se desfășoară în perioada mai 2015-aprilie 2019 și va permite consolidarea acțiunilor întreprinse în prima fază, derulată în intervalul octombrie 2010-martie 2015.În cadrul EHRI II acțiunile se vor concentra și pe utilizarea celor mai noi metode digitale în analiza și interpretarea cantităților mari de date din arhive și crearea unei rețele între cercetători și instituții care își desfășoară activitatea în zone care nu beneficiază de o infrastructură puternică pentru cercetarea în domeniul Holocaustului, în special în zona Europei de Sud-Est.
Online Access of Holocaust Documents: Ethical and Practical Challenges
During 6 to 8 June, in Bucharest took place the international workshop `Online Access of Holocaust Documents: Ethical and Practical Challenges` organized by `Elie Wiesel` National Institute for the Study of the Holocaust in Romania within the European Holocaust Research Infrastructure program.The workshop objective was to facilitate a useful change of experience, knowledge, practices and views concerning the Holocaust research infrastructure with a focus on the open access to documents.
During three days, professionals in Data Protection regulation, archivists, historians, researchers and experts in Digital Humanities from collection holders institutions, museums, research institutions from United States, Israel, Europe contributed to a debate on the open access to archives subject, how it can be improved in the context of the digital era, what would be the benefits, what are the challenges faced by CHIs, legal, practical and ethic challenges, what are users expectation towards the online accessibility of Holocaust documents.
The workshop was attended by professionals from United States Holocaust Memorial Museu, Yad Vashem, International Tracing Service (ITS); The Wiener Library; Stephen Roth Institute for the Study of Contemporary Antisemitism and Racism from Tel Aviv University; University of Calabria, Laboratory in History, Philosophy, and Politics, Department of Political and Social Sciences; Archives of Contemporary History, ETH Zurich;Memorial Democratic; State Archive in Lodz, Malach Centre for Visual History, Institute for Formal and Applied Linguistics, Charles University, Witold Pilecki Center for Totalitarian Studies, Central Archives for the History of the Jewish People Jerusalem (CAHJP); Museum of Genocide Victims, Belgrade; Ackerman Center for Holocaust Studies, University of Texas; `Elie Wiesel` National Institute for the Study of the Holocaust in Romania.
The message of Mr. Alexandru Florian, director of `Elie Wiesel` Institute in the opening of the event.
The workshop program included the visits to National Archives of Romania and The National Council for the Study of Securitate`s Archives.
EHRI was launched in November 2010, and is dedicated to opening up collections related to Holocaust history within a web-based environment. The second phase of EHRI program is taking place between May 2015 and April 2019 and will allow the consolidation of the actions developed during the first stage, from October 2010 to March 2015. Within EHRI II the focus will be on the use of the newest digital methods in analyzing huge amount of data from archives and creating a network of researchers, institutions that develop their activities in areas that do not benefit of a strong Holocaust research infrastructure, especially in South-Eastern Europe.