În urma rezultatelor din primul tur al alegerilor prezidențiale observăm:
Extrema dreaptă în România nu reprezintă o vulnerabilitate, ci a devenit o realitate! Ea reprezintă peste 35% din opțiunile electoratului. Extrema dreaptă înseamnă negarea Holocaustului, antisemitism, rasism, negarea drepturilor și libertăților pentru orice minoritate, suveranism, orientare externă pro Rusia, anti Europa și NATO.

A arăta cu degetul la TikTok sau alte rețele de comunicare înseamnă a vedea numai răul din afară. Este momentul să devenim raționali, să abandonăm explicații facile și interese de grup. Interesul național ne obligă sa atragem atenția asupra câtorva factori interni care au contribuit la această „Duminică neagră sau verde”:
Exista un decalaj intre discursul pluralist, anti-extremist, chiar filosemit al guvernului si elitei politice din Romania si realitatea politicilor publice practicate la nivel central si local.

Slăbiciunea partidelor mainstream în a combate în parlament discursul extremei dreapta. Un discurs agresiv, cu ochii la trecutul totalitar și fără perspectivă de viitor. Sprijinul neașteptat al ambasadei statului Israel acordat partidului AUR.

Neimplicarea instituțiilor abilitate ale statului, parchet, justiție, poliție în aplicarea OUG nr 32/2002. Un raport al Inspecției judiciare sublinia acest faliment al practicii juridice încă din 2021! Marea majoritate a dosarelor investigate au fost clasate sau zac uitate în sertare. Unul dintre argumentele clasării este, „vorba nu a fost urmată de faptă”. Astăzi iată, mesajele au dat roade!

Pentru prima oară de la revoluția din decembrie 1989, BOR a „bătut în cuie” canonizarea unor prelați care au fost implicați în Mișcarea legionară! Oare astăzi BOR și-ar dori o Românie ca „Soarele sfânt de pe cer”? Vocile politice sau civice ale democrației tac. Federația Comunităților Evreiești din România tace. In ciuda reacțiilor externe BOR a rămas încremenit în proiect.

Administrația locală se complace în a promova memoria unor persoane condamnate pentru crime de război și/sau antisemitism. De ani de zile, primarii din București sau Cluj țin cu dinții de străzi care poartă nume de criminali de război iar instituțiile locale găzduiesc in spatiile proprii evenimente care promovează antisemiți și negaționiști ai Holocaustului.

Administrația prezidențială conferă onoruri prin decorarea unei persoane cu repetate mesaje antisemite și pro Antonescu.
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect lansat în 2016, este un vis tot mai îndepărtat. Primăria municipiului București deține tristul record de a tergiversa acest proiect. Din 2019 și până astăzi au fost încercări de a frâna proiectul. Pretextele au fost diferite pentru a se amâna sau respinge proiectul arhitectural: locația este prea centrală, imobilul este prea important și se modifică prea mult etc.

Toate acestea s-au petrecut în ultima perioadă. Multe dintre ele se regăsesc în Raportul anual de monitorizare a negaționismului și antisemitismului al institutului.

Credem că vine un moment când multe practici și mentalități trebuie resetate.

Serviciul Administrativ-Comunicare
Departament Relații Publice și programe cultural-educative
E-mail: office@inshr-ew.ro
Tel. + 40-21-318 09 39/ 0727.844.986