În urmă cu 82 de ani, în data de 9 octombrie 1941, regimul Antonescu declanșa faza finală a distrugerii evreilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Bucovina de Sud.
La începutul lunii noiembrie a aceluiași an, Miriam Korber Bercovici, aflată la Atachi, în Transnistria, nota într-un jurnal despre momentele dinaintea deportării din Câmpulung Moldovenesc:

„Nu ne-am dat seama ce ne aștepta, era un vis. […] Nu ne închipuiam că s-ar putea să ne smulgă cu totul din casa noastră. […] Cine are o imaginație așa de neagră?”

Supraviețuitoare a Transnistriei, Miriam Bercovici a împlinit la 11 septembrie, 100 de ani!
Îi dorim să rămână cât mai mult timp alături de noi!

Realitatea ne-a demonstrat însă, că ura poate da naștere unor tragedii dincolo de orice imaginație:

• peste 300.000 de evrei de origine română sau ucraineană au fost victime ale regimului Antonescu, murind de gloanțe, frig, foame sau boli.
• 11.000 de romi (din cei 25.000 deportați) au fost exterminați în Transnistria prin împușcare, înfometare, din cauza epidemiilor.
• Peste 13.000 de evrei și-au pierdut viața în timpul episoadelor sângeroase din ianuarie 1941 la București și iunie 1941 la Iași.
• 90% din cei 135.000 de evrei din Transilvania de Nord, deportați în lagărul de la Auschwitz-Birkenau începând cu luna mai 1944 au fost exterminați din responsabilitatea Germaniei naziste și cu deplina colaborare a autorităților ungare.

În această zi de aducere aminte, suntem solidari cu cetățenii, victimele, ostatecii israelieni care trăiesc tragedia atacului terorist de sâmbătă 7 octombrie.

După decenii de negare, în 2003, statul român a făcut un pas spre asumare. Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel și-a început lucrările, dezgropând o istorie ascunsă sub covor. Adoptarea Raportului Final al Comisiei a însemnat asumarea responsabilității de către Statul Român pentru atrocitățile comise în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Totodată, a însemnat asumarea derulării unui proces complex în domeniul educației și cercetării Holocaustului, dar și un angajament pentru promovarea memoriei victimelor.

Administrația prezidențială și Guvernul României au susținut de-a lungul anilor, politici publice memoriale și educaționale sau de combatere a antisemitismului și negării Holocaustului. Astăzi, exemplele cele mai noi sunt introducerea la clasa a-XI-a a disciplinei obligatorii Istoria Evreilor. Holocaustul, proiectul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România precum și Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”, în calitatea sa de agenție coordonată de prim-ministru, prin Cancelaria Prim Ministrului, este un partener activ în dezvoltarea proiectelor memoriale și de cercetare a Holocaustului.