De ce ar trebui să învețe copiii din România despre Holocaust?

În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului „Despre Holocaust”, cercetătorul științific Ana Bărbulescu și profesorul Marcel Bartic încearcă să ofere un răspuns, aducând în discuție contextualizarea istoriei Holocaustului, înțelegerea profilului victimelor și a făptașilor, rolul profesorului în transferul informațiilor despre Holocaust și interiorizarea acestora de către elevi, prin conștientizare fenomenelor care au generat o astfel de tragedie.

Manifestările extremiste și apologia extremei dreapta în România și la nivel internațional sunt realități contemporane pe care nu le putem ignora.

Care sunt rădăcinile elogierii și cum s-a manifestat în ultimele trei decenii apologia extremei dreapta în România? Cine sunt cei care promovează astfel de agende? Cum comunică și relaționează organizațiile de extremă dreapta în România? Care este impactul retoricii extremiste la nivelul publicului? Sunt câteva dintre temele dezbătute de către Marius Cazan și Wiliam Totok în al doilea episod din sezonul doi al podcast-ului „Despre Holocaust”.

Umanitatea stă în ochii privitorului?

O întrebare la care Ana Bărbulescu și Diana Dumitru încearcă să găsească un răspuns, în cel mai recent episod al podcastului „Despre Holocaust”. Un dialog onest despre studierea Holocaustului în România și în Republica Moldova, despre participarea populației civile la înfăptuirea Holocaustului, despre asumarea responsabilității și memoria genocidului din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

Diana Dumitru – istoric din Republica Moldova, profesor la Georgetown University, preocupată de cercetarea unor teme precum: Holocaustul din Europa de Est, naționalism și antisemitism în URSS. În prezent lucrează la un material despre viața evreilor în Uniunea Sovietică, după cel de-al Doilea Război Mondial.

În prima parte a dialogului pe care Marius Cazan îl poartă cu istoricul Ionuț Biliuță aflăm despre profilul socio-cultural al clerului BOR în perioada interbelică, diferite tipologii de preoți din mediul rural și din comunitățile urbane, diferențele regionale, implicarea în viața socială, factorii și contextele care-i fac pe preoți să se apropie de activismul politic al perioadei.

În continuarea dialogului despre „Clerul ortodox și Mișcarea Legionară” Ionuț Biliuță vorbește despre modul în care clericii se raportează la violențele și crimele legionarilor. Discuția se îndreaptă spre figurile din rândul Mișcării care au avut aderență în rândul preoțimii și, totodată, spre clericii care promovează legionarismul. Marius Cazan și Ionuț Biliuță aduc, de asemenea, în prim-plan, factorii care au influențat activismul clerului în favoarea partidelor sau mișcărilor fasciste.

A fost antisemitismul un factor de atracție pentru clerul ortodox român sau un semnal de alarmă pentru cei care simpatizau Mișcarea Legionară? Care este impactul presei bisericești asupra preoților și în ce măsură a influențat antisemitismul la nivelul clerului? Nu în ultimul rând, cum se raportează astăzi Biserica Ortodoxă Română la trecutul interbelic, la colaborările cu Mișcarea Legionară? Sunt câteva din întrebările care își găsesc răspuns în ultima parte a dialogului dintre Marius Cazan și Ionuț Biliuță.