Cum devii antisemit, rasist sau extremist? Ce mecanisme încurajează tinerii să adere la retorica, atitudinile și comportamentele extremiste? Sunt necunoașterea, ignoranța și indiferența piloni ai extremismului? Cum se raportează românii la alteritate și care este rolul pe care ni-l asumăm în construirea unei societăți în care ne dorim să trăim? Cât de mult înțelegem din ce se întâmplă în mediul online și care e impactul rețelelor de socializare în răspândirea narațiunilor extremiste în rândul tinerilor?

Un episod în care Marius Cazan și sociologul Gelu Duminică ne invită să reflectăm la cum putem deveni schimbarea pe care ne-o dorim!

La peste 80 de ani de la acțiunile care au mutilat viețile celor considerați ALTFEL, amintirea acelor evenimente încă lasă urme adânci și influențează prezentul urmașilor. Cum duc aceștia mai departe traumele părinților, ale bunicilor? Ce rol se atribuie memoriei în procesul de transformare și deschidere a unei societății? Cum a evoluat societatea din România în raport cu minoritatea romă? Cât de prezente sunt încă stereotipurile?

Sunt întrebări la care încercăm să aflăm un răspuns în dialogul moderat de Petre Matei, cercetător al Institutului, cu Ciprian Costache, urmaș al unui supraviețuitor rom, deportat în Transnistria.

Indiferența, ignoranța și tăcerea sunt complementare discursului instigator la ură. Atrocitățile comise în perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost posibile nu doar din cauza atitudinilor și acțiunilor extremiste, ci și datorită indiferenței. Istoria Holocaustului însă, ne demonstrează că, pe fundalul unei barbarii, umanitatea se poate manifesta, numai dacă spiritul civic estre treaz.

Despre cei care ne-au arătat că se poate și altfel, despre riscuri asumate, dar mai ales despre motivele celor care au reacționat; despre Drepți între Popoare, într-un dialog cu Doru Liciu, directorul Arhivelor Diplomatice Române.

La mai bine de un an de la introducerea disciplinei obligatorii Istoria evreilor și a Holocaustului, la nivelul clasei a XI-a, Ana Bărbulescu îi invită la dialog pe cei care s-au confruntat în mod direct cu provocarea generată de această disciplină. Profesorul de istorie Sorin Langu și inspectorul de istorie Loredana Ciobanu ne împărtășesc din experiența profesorilor și a elevilor și ne vorbesc despre provocări, nevoi și rolul complex al unei astfel de discipline în inspirarea unor valori specifice unei societăți democratice, deschisă spre dialog intercultural.

Un dialog despre cât de importantă este abordarea în predarea unei astfel de discipline? Sunt profesorii din România pregătiți pentru ghidarea elevilor în aprofundarea unei astfel de teme? Care au fost așteptările, dar provocările?