skip to Main Content

DESPRE HOLOCAUST

Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm!

Despre Holocaust! Un podcast care ne arată ce nu trebuie să uităm! Un material care aduce în prim-plan o istorie ascunsă sub preș și recuperată, realizat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” cu sprijinul Fundației Friedrich-Ebert.

Timp de aproape șapte decenii, Holocaustul a fost un subiect tabu, un episod din istoria României, care se dorea uitat. Pentru o parte dintre noi, continuă să fie un fapt negat sau ignorat. Fie că ne place sau nu, avem sau nu habar, fie că putem sau nu să acceptăm, în România a existat Holocaust. Au fost legi antisemite, crime, violențe, suferința a sute de mii de oameni persecutați pe criterii arbitrare și imposibil de înțeles. Există fotografii, documente, mărturii care aduc în lumină ceea ce se dorea uitat.

Astăzi, redescoperim, recuperăm și învățăm să acceptăm că Holocaustul este parte din trecutul nostru recent. Rememorarea ne ajută să conștientizăm și să fim vigilenți în fața pericolelor pe care le naște ura. Acceptarea are un parcurs sinuos. De multe ori, se intersectează cu negarea. Este mult mai ușor să negi sau să ignori. Asumarea însă, este o cale sigură spre „vindecare”.

Despre Holocaust nu este o lecție de istorie. Este un dialog onest prin care încercăm să răspundem la întrebări pe care, probabil, mulți dintre noi le avem: cine neagă Holocaustul? De ce și când să vorbim despre Holocaust în școli? Ce ne spun fotografiile despre Holocaust? Cine au fost făptașii și salvatorii? De ce evreu și rom în loc de țigan și jidan?

Ana Bărbulescu și Marius Cazan, cercetători ai Institutului „Elie Wiesel” ne invită la o discuție deschisă cu istorici, profesori, scriitori, supraviețuitori pentru a redescoperi istoria dintr-o perspectivă diferită și pentru a înțelege de ce este important să ne asumăm trecutul.

Proiect realizat de cu sprijinul 

Episodul 1: Ce ne spun fotografiile despre Pogromul de la Iași?

Primul episod al podcastului Despre Holocaust ne duce într-o călătorie în Iași, în urmă cu 80 de ani, când pe străzile orașului, în timpul Pogromului sau în trenurile care au dus la moarte mii de evrei, aveau loc atrocități greu de imaginat, dar care au fost suprinse în fotografii. Fotografiile ne vorbesc despre oameni, locuri, fapte și sunt, probabil, cel mai autentic (credibil ?) martor al trecutului. Dar fotografiile, nu spun totul. Despre ce se vede și ce nu vedem în fotografiile realizate în timpul Pogromului de la Iași vor discuta în acest episod Marius Cazan și invitatul său, istoricul Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel.

Episodul 2: Pogromul de la Iași: amintirile unui supraviețuitor

Ultimul supraviețuitor al Pogromului de la Iași care locuiește în România, Leonard Zăicescu, ne invită să descoperim istoria Pogromului prin prisma celui care a trăit acele „pagini de istorie”. Atmosfera din oraș înainte de Pogrom, ororile trăite în curtea Chesturii, în piața gării din Iași și în Trenul Morții Iași-Podu Iloaiei s-au transformat în amintiri dureroase despre suferință și dispariția celor dragi, dar și despre pierderea demnității umane.

Este iertarea o cale prin care înveți să trăiești cu astfel de amintiri? Mai poți avea încredere în oameni? Antisemitismul mai reprezintă astăzi o amenințare? Sunt întrebări la care Leonard Zăicescu ne răspunde în acest material realizat de Ana Bărbulescu, sociolog și cercetător în cadrul Institutului „Elie Wiesel”.

Episodul 3: Izgonire și reinventare: o mărturie despre deportarea în Transnistria

12 octombrie 1941 – o dată pe care Miriam Bercovici, supraviețuitoare a Holocaustului în România nu o poate uita. Este ziua în care evreii din Câmpulung Moldovenesc au fost deportați în Transnistria. În acea zi, Miriam, alături de părinți, bunici și sora mai mică, Silvia, a părăsit pentru totdeauna orașul care le-a fost „acasă”. Trauma deportării și anii petrecuți în ghetourile din Transnistria au șters amintirea orașului natal pe care acum doar în vis îl rememorează.

Cei trei ani în Transnistria sunt prezentați în Jurnal de Ghetou, un volum editat plecând de la jurnalul pe care Miriam l-a ținut în perioada când se afla în ghetoul din Djurin.

Despre amintirile din perioada trăită înaintea deportării, despre repatriere și readaptarea la viața în țara din care a fost izgonită, Miriam Bercovici povestește în interviul realizat de Ana Bărbulescu.

Back To Top
×Close search
Search